Șoseaua de centură a Sucevei, “dată în grafic” dupa 11 ani,  dar cu lucrări încă de executat două-trei săptămâni de acum încolo

Şoseaua de centură a Sucevei a fost inaugurată vineri  în prezența ministrului Cuc. Directorul regionalei Iași a companiei de drumuri naționale, Ovidiu Laicu, nu a dat un răspuns clar cu privire la valoarea totală a lucrărilor pentru șoseaua de centură lungă de 12 km cu câte o bandă pe sens, drumul de viteză (cel puțin 80 km/h) și pentru condiții de trafic greu cu amenajări rutiere la intersecțiile cu drumurile naționale care nu sunt „la nivel” (mult peste majoritatea intersecțiilor de acest gen din țară), două pasarele peste calea ferată, un pod peste râul Suceava de jumătate de kilometru, mai multe viaducte și pasaje peste drumuri locale sau de exploatație. Ministrul Răzvan Cuc a ținut o conferință ad-hoc în mijlocul drumului, blocând pentru mai bine de un sfert de oră circulația care fusese deschisă cu câteva minute înainte ca acesta să sosească

Șoseaua de centură a Sucevei a fost inaugurată vineri, la ora 16:00, în prezența ministrului transporturilor, Răzvan Cuc. Prezent în cursul zilei de vineri în Suceava, ministrul transporturilor a inspectat deja lucrările de pe ruta ocolitoare a municipiului reședință de județ. Potrivit unui comunicat al biroului de presă al Instituției Prefectului – Județul Suceava, ministrul Răzvan Cuc urma ca de la ora 16:00 să dea în trafic șoseaua de centură a Sucevei.

Ministrul Transporturilor, de altfel, a mers apoi pe centură, locul de plecare fiind Nodul 1, aflat la kilomentrul 0, la intrarea pe Varianta Ocolitoare dinspre Fălticeni. Înainte de acesta, chiar cu mai bine de jumătate de oră, la fața locului începuseră să vină jurnaliști de la diverse publicații, radiouri, televiziuni, bloguri șamd. De asemenea, ministrul „în așteptare” al județului nostru, deputat Ștefan Alexandru Băișanu și-a făcut apariția în zonă. Cu câteva minute mai devreme de ora 16:00, doi angajați ai antreprenorului general al lucrărilor – SC Autotehnorom, au venit cu o mașină în care au încărcat indicatorul care semnala accesul interzis, semn că se putea circula. Totuși, mai în vale se lucra în continuare la montarea unor stâlpi de plastic pe mijlocul drumului. Tot acolo, senatorul PSD Ioan Stan și deputatul PSD Eugen Bejinariu au venit cu câteva minute înaintea ministrului. Eugen Bejinariu chiar a vrut să se implice personal la montarea stâlpilor de plastic. Un pic deranjați de prezența numărului mare de reporteri, muncitorii au continuat să își facă treaba pentru care fuseseră trimiși de câteva ore. Un inginer care s-a recomandat a fi Dan Rotundu, de la firma Loial, a explicat apoi că este vorba de o soluție de provizorat deoarece pe axul drumului trebuiau puși parapeți „New Jersey”, din beton. Potrivit acestuia, această soluție de provizorat a fost cerută chiar vineri în urma discuțiilor cu ministrul.

Dechiderea oficială a început cu un mic blocaj, de vreo 20 de minute. Ministrul a făcut declarații în mijlocul drumului lăudând subalternii și colaboratorii și criticându-l pe Flutur

Șeful de la Transporturi a ajuns la câteva minute după Ioan Stan și Eugen Bejinariu. A coborât și a dat mâna cu aceștia, dar și cu Ștefan Alexandru Băișanu. A verificat pe ici, pe colo cum stau lucrurile după care, întrebând jurnaliștii (referirea fiind făcută îndeobște la cei de la televiziuni) unde anume să se așeze, s-a postat alături de parlamentarii suceveni în mijlocul drumului și a început să dea declarații și să răspundă la întrebări. Până atunci, câțiva șoferi reușiseră să intre pe centură și să circule. Cum s-a pus ministrul și cu cei din siajul său la discuții cu presa, traficul s-a blocat. Au concurat la așa ceva și salariați de la compania de drumuri care au oprit mașinile pe mijloc, într-o zonă unde deja fuseseră puși stâlpii de plastic (câțiva deja îndoiți, fapt care a putut fi constatat și de directorul DRDP Iași, Ovidiu Laicu, care a pus personal mâna pe unul dintre stâlpi) și în acest fel nu a mai putut circula nimeni. Mai bine de zece mașini au rămas să aștepte ca ministrul să termine conferința.

Ministrul a explicat că este vorba de „darea în grafic” a centurii, în sensul că se poate circula pe aceasta de acum încolo, deși mai sunt lucrări de executat, doar că acelea nu împiedică realizarea în condiții optime a traficului rutier. De asemenea, oficialul guvernametal a precizat că sunt de executat lucrări care se vor întinde pe durata a două sau trei săptămâni și că este posibil ca să fie unele restricții de trafic pentru câteva intervale de timp scurte. Totuși, ministrul a trecut în derizoriu discuțiile și zvonurile referitoare la lipsa unor parapeți de protecție.

Pe de o parte, a ținut să eviudențieze și să mulțumească prefectului de Suceava, Mirela Adomnicăi, pentru implicare. Ulterior, poate din spirit de colegialitate cu Ștefan Băișanu, l-a menționat și pe acesta și, ca să nu apară discuții, l-a menționat și pe senatorul Ioan Stan.

Ministrul a fost, totuși, deranjat de demersul președintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur, care ieri dimineață a mers la sensul giratoriu de la Moara (după ce în prealabil a avut o deplasare la inaugurarea unui pod la Verești) și a avut câteva comentarii acide vizavi de modul în care s-a derulat investiția la șoseaua de centură a Sucevei. A repetat de câteva ori faptul că „alții” au avut ocazia să arate ce pot și a insistat asupra aptului că șoseaua de centură a Sucevei este o investiție sau o realizare a Guvernului PSD.

Dec altfel, ministrul Răzvan Cuc a polemizat vizavi de ideea că investiția a demarat cu 11 ani în urmă și a spus că, din punctul lui de vedere, Guvernul PSD a preluat-o în 2018, a demarat lucrarea în forță în 2019 și a fost finalizată tot în 2019, în șase luni spre deosebire de CJ Suceava despre care a afirmat că a făcut podul în 11 luni.

Începuturile centurii: discuții dintre Primăria Suceava și CNADNR, licitație contestată, demarare a lucrărilor pe vreme de ceață

Precizăm că termenul pentru finalizarea lucrărilor la tronsoanele de la intersecția cu DN 2 spre Fălticeni până la intersecția cu drumul județean ce duce spre comuna Moara (DJ 209C) și apoi cel până la intersecția cu DN 17 (Zidul Morții), trebuiau finalizate în data de 17 septembrie. Lucrările de construcție propriu zise la cele două tronsoane din varianta ocolitoare a municipiului Suceava au fost finalizate, conform termenului asumat de constructor prin contract. Ulterior, mai erau necesare anumite amenajări, marcaje etc și s-a sperat ca până pe 26 septembrie să fie gata și tot atunci s-a vehiculat că va fi dată în folosință întreaga centură a Sucevei. Vineri, ministrul a anunțat că mai sunt necesare lucrări (în condițiile în care tot vineri pe la amiază i-a băgat „în ședință” pe constructori, conducerea Prefecturii și, pe unele surse, pe parlamentari cerându-le explicații chiar și pentru faptul că Gheorghe Flutur a anunțat, abil și poate chiar fără fair-play, înaintea sa că se poate circula pe centura Sucevei) pe varianta ocolitoare.

În lungime totală de 12,4 kilometri, centura Sucevei a fost dată în folosință „parțială”, respectiv doar un singur tronson din cele trei, de la Zidul Morții până la intersecția cu DN 2 de la Pătrăuți în lungime de 5,2 kilometri.

Lucrările au debutat în 2008. Asta în condițiile în care, de fapt, lucrarea fusese adjudecată din 2007 de reprezentanța românească a companiei franceze Colas, dar vreme de un an de zile au avut loc litigii deoarece o companie maghiară contestase licitația pentru execuția lucrărilor. Pe finalul de mandat al Guvernului Tăriceanu 2 este dat ordinul de începere al lucrărilor iar la eveniment au participat liderii de atunci ai PDL, primarul Ion Lungu și președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur. Merită remarcat faptul că debutul lucrărilor a fost marcat de ceață – la propriu, ca o prefigurare a perspectivelor derulării și finalizării lucrărilor.

Precizăm că în perioada 2005 – 2006 a fost ales traseul respectiv, de către specialiștii contractați de Ministerul Transporturilor și, la acea vreme, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Aceasta după mai multe consultări cu Primăria Municipiului Suceava. Au fost implicate la discuții, într-o anumită măsură, primăriile comunelor Pătrăuți, Șcheia, Moara și, ceva mai puțin, Ipotești. Municipiul Suceava figura ca beneficiar al investiției derulată atunci prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, transformată în 2016 – odată cu revizuirea de către Guvernul Cioloș a master-planului general pe transporturi din România realizat în 2014 de Guvernul Ponta – în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Schimbările majore de traseu ale centurii Sucevei: consolidare la „Nodul 1”, cum a apărut Zidul Morții, s-a scurtat drumul cu peste 700 de metri și a fost „lungit” podul peste Suceava cu vreo trei sute

Pe de o parte, de dată recentă prefectul Mirela Adomnicăi (dar cu mulți ani în urmă și alți lideri din zona PSD cum ar fi fostul președinte al CJ Suceava și, totodată, fost președinte al PSD Suceava, deputatul Cătălin Nechifor) au arătat că pentru ruta ocolitoare a Sucevei a fost un traseu prost ales. În opinia acestora, lucrarea de 12 kilometri care a durat peste 11 ani tocmai pentru că a început pe acel traseu prost ales și, pe cale de consecință, a costat de două ori mai mult, de la 220 de milioane de lei la 417 milioane de lei.

Traseul despre care se face referire avea, inițial, 13 kilometri, dar a fost modificat în anumite zone, spre exemplu în apropierea intersecției cu DJ 209C și pe tronsonul de la DN 17 la Pătrăuți. Modificările au ținut de amenajarea intersecției cu DJ 209C deoarece, inițial nu s-a dorit acest lucru întrucât ruta ocolitoare a fost proiectată ca drum de viteză pentru traficul greu și, în atare formulă, era necesar ca intersecțiile să fie doar cu drumuri naționale. Deoarece drumul județean ce duce spre Moara era foarte important întrucât asigura accesul spre groapa de gunoi a județului și către campusul universitar (un proiect aflat în stand-by), s-a acceptat realizarea unei intersecții, prin urmare și o oarecare „deviere” de la planul inițial și traseul ca atare. Totuși, nu s-a acceptat amenajarea unei intersecții cu drumul județean ce duce spre satul Mihoveni și, de acolo, mai departe spre Todirești. Varianta inițială presupunea nu doar o intersecție cu drumul județean la Mihoveni, ci un traseu mai apropiat de pădurea care este în vecinătatea fostei baze militare care aparține, în prezent, de Inspectoratul de Jandarmi Județean. Prin urmare, lungimea podului peste râul Suceava era de circa 200 de metri, dar traseul variantei ocolitoare – fiind mai „șerpuit” – era mai lung cu câteva sute de metri. Dorindu-se apoi un drum ocolitor mai drept, s-a identificat altă zonă pe unde să fie realizat, mai îndepărtată de pădure și de baza de la Mihoveni a Jandarmeriei, dar asta a însemnat proiectarea unui pod lung de 500 de metri peste râul Suceava, cu circa 40 de metri mai scurt decât cel de la Dornești, dar cu mai puține deschideri decât acesta din urmă. Aici a fost locul unde s-a „tăiat” cel mai mult din traseul vechii centuri care avea puțin peste 13 kilometri lungime. Între timp, în 2010, au loc inundații foarte mari în județul Suceava care au condus la alunecări de teren în zona „nodului 1” al variantei ocolitoare. Au loc proceduri de atribuire pentru lucrările de consolidare devenite absolut necesare. În bună măsură, sunt realizate până în primăvara lui 2012. Deja modificările aduse presupuneau schimbări sensibile de costuri. O soluție de diminuare a lor a fost renunțarea la vechea formă în care a fost proiectată intersecția de la DN 17 și realizarea actualei intersecții, considerată mai ieftină și – probabil mai convenabilă din perspectiva ultilizării unei suprafețe mai mici de teren (era perioada în care începuseră multe scandaluri la Șcheia cu privire la exproprierile de terenuri pentru centură).

Căderea Guvernului Ungureanu: prima lovitură serioasă dată finanțării lucrărilor iar primele accidente mortale la Zidul Morții au fost puternic exploatate politic după campania electorală

Debarcarea prin moțiune de cenzură a Guvernului Ungureanu cu o lună înainte de alegerile locale din 2012 a dus imediat la blocarea finanțărilor pe mai multe obiective de investiții, inclusiv la centura Sucevei. Nu e mai puțin adevărat că anumite probleme au fost și până în 2012, îndeosebi când la cârma ministerului Transporturilor se afla Radu Berceanu.

Totuși, dacă până atunci an de an problema se punea „cât?” pentru centura Sucevei, în 2012 s-a spus „Stop” odată cu primul Guvern Ponta. Conform raportărilor de atunci și în considerarea faptului că nu fuseseră identificate clar problemele de pe tronsoanele 1 și 2, stadiul fizic al lucrărilor trecea de 80%, (pe tronsonul 3 fiind de aproape 90%). În primăvara lui 2012 pe tronsonul 3 se turnase un strat de binder și, cu toate că la podul de peste râul Suceava, precum și la alte poduri, erau puse diverse „obstacole” ca să împiedice traficul, noapte de noapte (uneori chiar și ziua) acestea erau îndepărtate de camionagii și chiar de căruțași ca să poată circula pe tronsonul respectiv.

Primele accidente mortale la Zidul Morții se înregistrează în acea perioadă. Fiind campanie electorală și întrucât toate părțile politice aveau a-și reproșa câte ceva, subiectul nu a fost exploatat la maxim în perioada respectivă, ci mai ales după ce a trecut campania iar politicienii s-au văzut „cu sacii în căruță”.

2013 și 2014: baba – oarba cu finanțarea centurii. Totuși, s-au adus îmbunătățiri pe linie de siguranță rutieră la Zidul Morții. Abia din 2018 se reia serios treaba la tronsoanele 1 și 2, tronsonul 3 fiind dat în folosință cu câțiva ani mai devreme

Anii 2013 și 2014 au fost ani de multe oscilații, Colas retrăgându-se din structura SC Construcții Feroviare (SCCF) iar firma care a preluat-o nu era îndeajuns de „capitalizată” ca să poată susține cu de la sine putere lucrările de anvergură ce trebuiau a fi realizate. Pe de o parte, încep să iasă la lumină tot mai multe reclamații privind restanțele la plată pentru diverși furnizori iar de cealaltă parte sunt scoase la iveală și problemele în a asigura o finanțare constantă de la bugetul de stat. Asta deși la un moment dat fostul președinte al CJ Suceava, Cătălin Nechifor, se lăuda cu filmări din avion că merg treburile bine la centură iar alți miniștri ai transporturilor cum ar fi Dan Șova nu mai puteau de aroganțe și promisiuni când veneau la Suceava să viziteze centura.

Cu mult chin și multe insistențe, tronsonul 3 al centurii este dat în folosință spre finele lui 2014 iar un merit în privința asigurării iluminatului cu stâlpi prevăzuți cu panouri fotovoltaice, atât la intersecția cu DN 2 de la Pătrăuți, dar mai ales la cea de la intersecția cu DN 17 (Zidul Morții) l-a avut prefectul de la acea vreme, Florin Sinescu (el implicându-se și în privința unei mai bune semnalizării rutiere în zonă). Este însă la fel de adevărat că licitația pentru procurarea și montarea stâlpilor de iluminat la cele două intersecții s-a făcut la CNADNR, nu la Prefectură și a fost adjudecată de o firmă de casă a CNADNR care a pus alți stâlpi decât era prevăzut în documentație. Cu toate că acest aspect a fost semnalat, autoritățile nu au făcut mare lucru.

Anul 2015 și următorii au fost ani în care ies la iveală mai multe probleme cu privire la tronsonul 1 și 2. Sunt organizate licitații, au loc alte vizite în teren (cu, dar și fără presă), este tras un semnal de alarmă în acest sens de Cătălin Nechifor care, uitând însă despre declarațiile optimiste din 2013 și 2014 că se finalizează centura, ajunge să spună despre aceasta că s-a construit „pe pământ de flori”. Acuzația gravă se pare că nu era chiar lipsită de fundament, dovadă că pentru fundația drumului la tronsoanele 2 și 3 a fost necesară turnarea, în 2018 și mai ales 2019, a sute de piloți de consolidare. Desigur că au fost necesare alte studii – plătite din banii contribuabililor, alte proceduri de atribuire de organizat, suplimentarea fondurilor pentru noile lucrări necesare șamd. În acest caz, este adevărată afirmația ministrului Răzvan Cuc cu privire la implicarea Mirelei Adomnicăi, aceasta într-adevăr interesându-se foarte des despre acest subiect și fiind la curent cu multe dintre problemele de acolo.

Într-un final, după numeroase modificări de soluții de proiectare s-a ajuns la impresionanta sumă de 417 milioane lei pentru puțin peste 12 kilometri de drum național cu câte o bandă pe sens. Este adevărat că drumul respectiv este proiectat și realizat pentru a fi de viteză (cel puțin 80 kmh) în condiții de trafic greu și că benzile de trafic sunt generoase, pe alocuri pe sensul de urcare fiind două benzi nu doar una iar în costuri intră și amenajările rutiere de la intersecțiile cu drumurile naționale care nu sunt „la nivel” și fiind mult peste majorității intersecțiilor de acest gen din țară. De asemenea, în sumă intră realizarea a două pasarele peste calea ferată, un pod peste râul Suceava de jumătate de kilometru, mai multe pasaje peste drumuri comunale sau de exploatație agricolă (fără a se intersecta cu acestea) și viaducte.

Este de menționat că suma de 417 milioane de lei a fost relativ recent avansată în media de prefect, dar oficialii de la CNAIR și de la Ministerul Transporturilor au făcut tot ce le-a stat în putință să se eschiveze de la un răspuns cu privire la cuantumul acestei investiții. Nici măcar la inaugurarea de vineri, directorul regionalei Iași a companiei de drumuri naționale, Ovidiu Laicu, nu a oferit un răspuns, ci doar a promis reporterului televiziunii care i-a reproșat că de câteva luni așteaptă un răspuns în acest sens, că va fi comunicată o informare în acest sens.

Flutur felicită constructorul, explică importanța intersecției de la Moara și în mod surprinzător cere chiar treceri de pietoni pe varianta ocolitoare destinată traficului greu

Gheorghe Flutur a felicitat, vineri dimineață, constructorul care a finalizat șoseaua de centură a municipiului Suceava, prezentându-se pe drumul județean 209C, la intersecția cu șoseaua de centură a Sucevei. „Aș vrea să fac o precizare despre șoseaua de centură. O șosea de aproape 13 kilometri care a început bine și până în 2012 s-a terminat 87% din investiție. Diferența de 13% (conform însă estimărilor de până în 2012 când nu fuseseră reliefate problemele de pe tronsoanele 1 și 2 – n.red.) a durat prea mult, șapte ani de zile. Totuși vreau să apreciez firma de construcții pentru că am văzut foarte multă lume care a lucrat în această perioadă. Să știți că unii muncitori lipsesc de pe șantierele Consiliului Județean pentru că ei au contracte cu noi în zona de munte, la Panaci și la Slătioara. Înțelegem și asta numai să se dea odată în funcțiune șoseaua de centură a Sucevei”, a mai declarat Gheorghe Flutur. El a spus că la șoseaua de centură a Sucevei mai sunt o serie de observații, având în vedere că locuitorii din zonă solicită soluții pentru rezolvarea problemei drumurilor agricole. „Șoseaua de centură se pare că le creează niște probleme și aici primăria, cu cei de la Drumurile Naționale trebuie să găsească o soluție. Și dacă depinde de Consiliul Județean voi invita primarii să stăm de vorbă, în special primarul de Șcheia, inclusiv pentru drumuri de pietoni”, a mai declarat Gheorghe Flutur.

El nu a rămas dator nici cu o explicație vizavi de o acțiunea de-a sa când a ieșit cu lopata să ajute la lucrările de pe centura Sucevei și și-a exprimat speranța că vor veni vremurile în care vor începe lucrările la drumul expres pe patru benzi de circulație de la Suceava la București. „Sper să vină niște vremuri când vom lucra la drumul expres pe patru benzi Suceava – București. Și să nu mai fie acea discuție în polemică, că a ieșit Flutur cu lopata sau nu a ieșit. Eu sper ca în guvernarea care va veni, și eu sunt foarte optimist că va fi a noastră, vor veni camioane cu toate punțile motoare, cu tracțiune integrală. Pentru că am înțeles că am fost criticat că aruncam cu lopata la o punte care nu avea tracțiune. O să vină vremea când o să aibă camioanele toate punțile motoare și cu tracțiune. Asta garantez eu pentru că altfel Suceava nu va putea ieși din izolare”, a mai spus Gheorghe Flutur.

Este de menționat că, vizavi de drumul expres, ministrul Răzvan Cuc a spus că săptămâna viitoare vor fi scoase la licitație realizarea documentațiilor tehnice pentru tronsoanele de la Siret la Suceava și de la Suceava la Pașcani.

În ce privește importanța modificărilor făcute la centura Sucevei, de-a lungul timpului, Gheorghe Flutur a spus, printre altele, referindu-se la intersecția giratorizată de la Moara, că a cerut să modifice proiectul. „Așteptăm neapărat să se deschidă și șoseaua de centură, dar vreau să precizez că noi, cei de la Drumuri Județene, am început modernizarea drumului și aici, de la granița municipiului Suceava spre Moara, pentru a face racordarea cu șoseaua de centură în mod civilizat. Acum lucrăm pe o bandă și la intersecția spre Moara vom face și o bandă de stocare. Practic e a doua bandă, pentru ca mașinile care merg spre Berchișești să-și vadă de drumul lor și cele care fac stânga spre Moara să aibă o a doua bandă. Astfel de benzi de stocare sunt necesare la toate intersecțiile pentru prevenirea accidentelor. Am vorbit mult de asta și dorim foarte mult ca aceste lucruri să le punem în practică. Veți vedea în mod concret aici la Moara acest lucru. Pe zi la Moara acum vin în jur de 45 – 50 de camioane, circa 250 de tone de deșeuri pe zi. O bună parte din camioanele din zonele Suceava și Rădăuți vin pe aici. Din acest motiv abia aștept să se finalizeze șoseaua de centură a Sucevei pentru a putea fluidiza traficul și aici”, a precizat șeful administrației județene. (Dan PRICOPE)