Friday , March 29 2024

2.400 de miliarde de lei vechi, valoarea abaterilor constatate de Curtea de Conturi, anul trecut, în judeţul Suceava

dosare

Suma reprezintă constatările făcute la doar 45 din cele 114 unităţi administrativ – teritoriale din judeţ. Campioane la venituri neîncasate, localităţile de pe cursul râurilor Suceava şi Siret, unde nu s-au încasat taxe de zeci de miliarde de lei vechi, de la patronii de balastiere. Campioanele prejudiciilor în mediul rural – primăriile Slatina şi Adâncata u abaterile financiar contabile cele mai mari, după Câmpulung, dar mai mari chiar decât la Rădăuţi şi Humor, au fost descoperite la Cajvana

 
Săptămâna trecută au fost publicate pe site-ul Curţii de Conturi, rezultatele acţiunilor de audit- control efectuate de inspectorii acestei instituţii la o parte din unităţile administrative teritoriale din judeţul nostru în cursul anului care a trecut. Doar 45 de primării de comune, oraşe şi municipii din cele 114 existente în judeţul Suceava, la care s-a adăugat unitatea administrativ teritorială judeţeană (UATJ) Suceava – Consiliul Judeţean, ca entitate distinctă, au fost verificate în 2013, pentru exerciţiul financiar din anii anteriori, cu precizarea că, de regulă astfel de verificări se fac odată la trei ani. Chiar şi aşa, rezultatele controalelor făcute de Curtea de Conturi, creionează o imagine reprezentativă asupra modului în care unităţile administrativ teritoriale în general, prin primari, care sunt principalii responsabili, alături de consilierii locali aleşi şi de aparatul propriu al primăriilor utilizează banul public. La o primă ochire, în cele 45 de unităţi administrativ- teritoriale locale verificate anul trecut la care se adaugă Consiliul Judeţean, au fost constatate abateri în ceea ce priveşte folosirea banului public în sumă totală de 246.888.000 lei (2,468 mii de miliarde de lei vechi, n.r.), în exerciţiul financiar al anului 2012 şi a anilor precedenţi. Cele mai multe sunt abateri financiar contabile, care ţin de lipsa de dorinţă în ceea ce priveşte intrarea în legalitate impusă de actele normative care stabilesc regulile de funcţionare ale unităţilor administrativ teritoriale – de la reevaluarea avuţiei localităţilor la neintroduceri în evidenţele contabile ale amenzilor, neicluderea în contul de execuţie a bugetului a angajamentelor de plată ori a împrumuturilor contractate, aprobarea de cheltuieli fără existenţa unor prevederi bugetare, etc. Toate acestea însumează 220,218 milioane de lei, cam 90% din volumul total al abaterilor constatate de inspectorii Curţii de Conturi în cele 45 de comune, oraşe şi municipii verificate. Prejudiciile, reprezentând de regulă plăţi nelegale de diferite feluri, au fost în total constatate la valoarea totală de 13 milioane de lei vechi, iar în ceea ce priveşte veniturile necolectate evidenţiate în controalele auditorilor Curţii de Conturi, suma a fost aproximativ aceeaşi, 13,6 milioane de lei, în urma verificărilor făcute anul trecut. In tabelele alăturate, prezentăm, pe capitole, valoarea principalelor abateri identificate la primăriile din judeţ, pe capitole – venituri neîncasate, prejudicii şi abateri financiar contabile.
Localităţile de pe albia Sucevei şi Siretului, campioane la venituri neîncasate de la patronii de balastiere
Primele patru locuri în ceea ce priveşte veniturile neîncasate de către administraţiile localităţilor din judeţul nostru sunt ocupate, nu cum ar fi fost de aşteptat, de municipii ori de administraţia judeţeană. Conform inspectorilor Curţii de Conturi, clasamentul este deschis de comuna Dorneşti, care nu a încasat venituri în valoare totală de 4,32 milioane de lei, (43,2 miliarde de lei vechi), bani ce ar fi fost buni pentru comunitatea locală dar nu s-au încasat pentru că nu au fost incluse, evidenţiate şi încasate veniturile fiscale reprezentând taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavări. Pe locul doi, în acelaşi clasament, se află oraşul Milişăuţi, unde, de asemenea, nu s-a stabilit, înregistrat şi încasat la bugetul local taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavări pentru agenţii economici care au desfăşurat activităţi de excavare de nisip şi pietriş pe raza oraşului Milişăuţi. De asemenea, nu s-au depus la compartimentul de specialitate al primăriei declaraţii privind suprafeţele ce vor fi afectate de desfăşurarea acestor activităţi. Abaterea totală constatată la Milişăuţi este, la acest capitol, de 1,642 milioane de lei (16,4 miliarde de lei vechi). Pe locurile imediat următoare se află oraşele Vicovu de Sus şi Siret, cu valori ale neevidenţierilor şi neîncasărilor la bugetul de stat a unor sume, de asemenea importante – 9,33 miliarde lei vechi la Vicovu de Sus şi 5,63 de miliarde de lei vechi la Siret, şi acestea provenind din aceeaşi cauză detaliată în cazul oraşului Milişăuţi. Se poate trage şi o concluzie – localităţile în care funcţionează balastiere, proprietarii acestora au fost ţinuţi în braţe de primării, şefii administraţiilor publice locale “scutindu-i” de la plata unor importante taxe pe care legea îi obliga să le plătească la bugetele locale.
Prejudicii de top în mediul rural, la Slatina şi Adâncata
La cel de-al doilea capitol evidenţiat ca abatere de către inspectorii Curţii de Conturi – prejudicii, clasamentul este ocupat în prima parte de municipiile Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, despre problemele cărora am scris pe larg în numele precedente ale ziarului Obiectiv de Suceava şi pe care nu le vom mai relua acum. Atrag însă atenţia prejudiciile foarte mari constatate de Curtea de Conturi în câteva localităţi rurale, de top fiind comunele Slatina şi Adâncata.
La Slatina, valoarea acestora a fost calculată la valoarea de 1,104 milioane de lei (11 miliarde lei vechi). Auditorii Curţii de Conturi au identificat aici cazuri de abateri de la legalitate care au determinat efectuarea de plăţi nelegale, fără existenţa documentelor legale pentru justificarea lucrărilor executate, şi serviciilor prestate, reprezentând lucrări de reparaţii şi întreţinere a drumurilor comunale pentru care nu au fost prezentate documente care să justifice realitatea lucrărilor efectuate dar şi lucrări de salubrizare efectuate în perioada 2011- 2012, fără fundamentarea unui tariff pentru serviciile de salubrizare, colectare de deşeuri, care să justifice valoarea prevăzută în contractile încheiate şi fără existenţa situaţiilor de lucrări realizate. Au mai fost identificate la Slatina consumuri foarte mari la automobilele din dotarea primăriei, fără justificare dar şi lucrări ce au fost decontate de două ori.
In comuna Adâncata, la capitolul prejudicii, Curtea de Conturi a identificat efectuarea de plăţi nelegale pentru obiectivul de investiţii “Alimentare cu apă a localităţii Adâncata judeţul Suceava”, reprezentând lucrări neexecutate şi plata nejustificată a dirigintelui de şantier, prejudiciul total calculat fiind de 5,85 miliarde de lei vechi.
Slatina şi Râşca, comunele unde au fost descoperite cele mai mari abateri financiar – contabile
Al treilea capitol al constatărilor auditorilor Curţii de Conturi la cele 46 unităţi adminsitrativ – teritoriale verificate anul trecut în judeţul nostru îl reprezintă şi cel mai “gras” – abaterile financiar contabile. Aici, clasamentul este deschis de municipiul Câmpulung Moldovenesc, despre care am scris deja că valoarea totală a abaterilor financiar contabile constatate de inspectorii Curţii de Conturi la Câmpulung Moldovenesc sunt atât de mari încât ţin de categoria cifrelor astronomice. Este vorba, în total, de 79,53 milioane de lei – 795 de miliarde de lei vechi, la care se adaugă încă 2,3 milioane de lei prejudicii plus alte 734 de mii de lei venituri suplimentare neîncasate. Sumele depăşesc încasările primăriei câmpulungene pe mai mulţi ani. Interesant este însă că, pe locul doi în acest nedorit clasament se află o localitate mult mai mică – oraşul Cajvana, la a cărei primărie au fost înregistrate abateri financiar contabile de 43,16 milioane de lei (431 miliarde de lei vechi). In principal, acestea rezultă din faptul că nu au fost respectate dispoziţiile legale privind efectuarea operaţiunii de reevaluare a terenurilor şi clădirilor aparţinând domeniului public şi privat al oraşului, astfel încât acestea nu sunt reflectate în situaţiile financiare la valoarea justă, existând discrepanţe între valoarea contabilă şi valoarea de piaţă a acestora.
Depre problemele de la Rădăuţi şi Gura Humorului am mai discutat, astfel încât merită acum să ne concentrăm din nou asupra unor localităţi rurale cu probleme mari în ceea ce priveşte abaterile financiar – contabile descoperite de Curtea de Conturi. Una dintre acestea este, din nou, comuna Slatina. Neregulile găsite aici vizează neînregistrarea sistematică şi cronologică în evidenţele financiar-contabile a operaţiunilor economico-financiare care privesc activele şi creanţele vizând terenuri şi clădiri aparţinând domeniului public al comunei dar şi creanţe reprezentând venituri la bugetul local, în valoare totală de 11 milioane de lei – 110 miliarde de lei vechi.
Pe poziţia următoare în top se află comuna Râşca, o localitate mai specială, unde primarul cu greu poate fi găsit chiar de către şefii judeţului, acesta plângându-se că nu are bani să plătească pentru primărie un abonament la serviciile de telefonie. Fără comunicare şi lucrându-se după reguli proprii, abaterile financiar – contabile de primăria Râşca au fost calculate de auditorii Curţii de Conturi la suma de 6,7 milioane de lei – 67 miliarde de lei vechi. S-a constatat aici că nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă amenzile aplicate contribuabililor, furnizorii de utilităţi pentru active şi bunuri recepţionate; nu au fost înscrise în contul de execuţie a bugetului angajamentele legale de plătit, nu a fost înregistrat în evidenţa contabilă împrumutul extern contractat pentru programul “Utilităţi şi Mediu la Standarde Europene” şi au fost angajate cheltuieli fără existenţa creditelor bugetare aprobate.
La fiecare localitate în parte au fost identificate alte şi alte nereguli de către auditorii Curţii de Conturi. Au fost propuse măsuri de remediere a acestora, a căror finalizare se va verifica peste trei ani, la următorul control.
In tabelele alăturate, în care sunt prezentate valorile veniturilor neîncasate, ale prejudiciilor şi ale abaterior financiar – contabile înregistrate, cifrele sunt prezentate în mii lei noi. (Neculai ROSCA)

Vezi si

Incendiu puternic la o gospodarie din Horodnic de Jos (FOTO)

Vineri după amiază, un incendiu puternic a cuprins o gospodărie din localitatea Horodnic de Jos. …