11,2 miliarde de lei – prejudicii aduse bugetului de stat de primăriile din județul Suceava

Multe dintre abateri, apreciază inspectorii Curții de Conturi, care au realizat inspecția de audit pentru anul 2015, “se datorează   necu­­noașterii sau interpretării eronate a reglementărilor legale, atât la nivelul organelor deliberative, cât și a celor executive și al personalului angajat în cadrul unităților administrativ-teritoriale”. In același an s-au înregistrat și venituri suplimentare de 7 miliarde de lei la nivelul județului, care trebuie de asemenea justificate

Intr-o sinteză a constatărilor și concluziilor acțiunilor de audit financiar desfășurat la nivelul unităților administrativ-teritoriale, finalizate la sfârșitul anului trecut și aferente anului 2015, Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Suceava a realizat modul în care s-a respectat disciplina financiar contabilă în județul Suceava, la unitățile administrativ-teritoriale verificate, inclusiv Consiliul Județean Suceava. Potrivit tematicii de lucru, prin  verificările la entitățile publice de interes local, Curtea de Conturi a urmărit, conform prevederilor legale, următoarele obiective: elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu, precum și autorizarea, legalitatea și necesitatea modificărilor aduse prevederilor inițiale ale bugetelor publice; exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare; modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetare, în cuantumul și la termenele prevăzute de lege, precum și identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora; evaluarea sistemelor de management și control intern/audit intern la entitățile verificate, a modului de imple­­­mentare a acestora și legătura de cauzalitate între rezultatele acestei evaluări și deficiențele constatate de către Curtea de Conturi în activitatea entității respective; situația grafică, pe județe, a veniturilor suplimentare constatate.

Această evaluare plasează județul Suceava într-o poziție de mijloc, cu  7.024 milioane de lei sume suplimentare în calsamentul național. Un capitol mai aparte îl constituie abaterile generatoare de prejudicii, cele mai frecvente categorii de abateri și nereguli care au determinat producerea de prejudicii, prin cuantumul estimat al acestora, dar și prin faptul că, în ciuda faptului că sunt identificate de Curtea de Conturi an de an, continuă să se repete, s-au constatat într-un număr de 5.693 de cazuri la nivel național, se arată în raportul Curții de Conturi.  Situația grafică, pe județe, a prejudiciilor constatate, de 11.299 milioane de lei pentru anul 2015, plasează de asemenea județul Suceava  într-o poziție de la mijlocul clasamentului.

Care sunt principalele abateri constatate de Curtea de Conturi

La nivel național, abaterile clasificate ca abateri financiar-contabile, constatate într-un număr de 8.229 cazuri, cu o valoare  estimată  de  4.740,4  milioane  lei,  provin,  în  principal,  din  erori  de  înregistrare  în evidențele contabile, de patrimoniu sau fiscale, din neînregistrarea și neevaluarea unor active exprimate în unități convenționale, a căror corecție are ca efect reflectarea reală și exactă a unor operațiuni și bunuri patrimoniale în situațiile financiare anuale. Se mai adaugă  inventarierea ­ele­­mentelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, aspectele consemnate relevând că nu s-a efectuat inventarierea tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, posturile din bilanțul contabil anual nu au fost corelate cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale, stabilită pe baza inventarului, nu au fost evidențiate în mod distinct bunurile din domeniul pu­blic al statului date în administrare /concesio­nare/închiriere altor instituții publice, nu au fost ­evidențiate în liste separate bunurile aflate în ­pa­­trimoniul entității și/sau cele aparținând altor uni­tăți; desfășurarea  corespunzătoare  a  procedurilor  de  achiziții  publice,  reieșind  că  nu  s-au constituit garanții de bună execuție pentru lucrările executate, nu au fost evidențiate în contul activelor fixe obiectivele de investiții finalizate, recepționate și date în folosință, nu au fost inventariate obiectivele de investiții în curs, pe stadii de execuție; calitatea gestiunii economico-financiare, respectiv s-a consemnat că nu au fost respectate principiile  de economicitate, eficacitate și  eficiență în  admi­nistrarea patrimoniului  public și privat al statului și al unităților admi­­nistra­­tiv-teritoriale, precum și condițiile de legalitate și regularitate în utilizarea fondurilor publice.

Disfuncții semnalate în activitatea primăriilor și consiliilor județene

Cauzele identificate cu ocazia ac­țiunilor de audit financiar având ca efect denaturarea datelor și informațiilor cuprinse în situațiile financiare întocmite de entitățile ve­ri­­ficate sunt:    pregătirea  profesio­­nală  necorespunzătoare  a  personalului  din  compartimentele  financiar–contabile ale unităților administrativ-teritoriale; necu­­noaș­terea prevederilor legale în domeniul financiar–contabil sau in­­­terpretarea eronată a unor preve­deri legislative, lipsa cunoștințelor în domeniul informatic; lipsa  unor  proceduri  de  lucru  formalizate  în  domeniul  financiar-contabil,  precum  și neorganizarea la nivelul uni­tăților administrativ-teritoriale a circuitului documentelor, care să asigure înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiunilor patrimoniale sau a modificărilor aces­­tora, pe bază de documente justificative, în conformitate cu pre­vederile legale; neorganizarea  sau  organizarea  defectuoasă  a  controlului  intern/  managerial,  inclusiv  a auditului public intern; ne­­efectuarea – la finele exercițiului bugetar – a unor regularizări privind obligațiile angajate și neachitate, reflectate în evidența contabilă și lipsa unei analize a corelațiilor între datele cuprinse în  posturile bi­lanțiere  cu  cele din  balanțele contabile și  contul  de execuție al bu­­getului local. Una dintre ­pro­blemele de actualitate constatate la majoritatea entităților verificate este ineficiența utilizării fondurilor publice prin externa­lizarea serviciilor de elaborare a controlului intern/managerial în conformitate cu prevederile le­gale, în special elaborarea proce­­durilor de sistem și a pro­­­­cedurilor operaționale. Astfel, procedurile elaborate de către furnizorii de servicii sunt foarte complexe, nu sunt adaptate la  activitățile  și  structura  organizatorică  a  entității,  la  fluxul  informațiilor  și  circuitul documentelor  din  entitate, nefiind  un  instrument  de lucru  util,  ceea  ce conduce în  final  la imposibilitatea implementării acestora și implicit la cheltuirea fondurilor publice pentru plata acestor servicii în mod neeconomic și ineficient. Consecința directă a neorganiză­rii/nefunc­ționării sistemelor de management și control intern este uti­lizarea fondurilor publice cu eludarea legii. Acest fapt este demonstrat de frecvența și volumul abaterilor de la normele legale constatate la nivelul unităților administrativ-teritoriale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata chel­tuielilor, ca surse generatoare de prejudicii și de risipă în fondurile publice, impactul valoric al abaterilor cauzatoare de prejudicii fiind încă destul de ridicat.

Recomandările Curții de Conturi, în general acceptate de UAT-uri

Conform metodologiei proprii privind organizarea și desfășurarea misiunilor de audit financiar, când se constată, cu ocazia verificărilor efectuate, nereguli și abateri de la legislația-cadru sau de la cea care reglementează funcționarea și atribuțiile entităților verificate, reprezentanții Curții de Conturi estimează valoarea abaterilor constatate, care sunt aduse la cunoștința conducătorilor entităților verificate și care sunt consemnate în actele care se întocmesc la finalul misiunilor de verificare, iar prin deciziile care se emit ulterior, se dispun mă­suri, pe care conducerea entităților verificate are obligația de a le implementa și de a urmări ducerea lor la îndeplinire. În general, conducerea entităților auditate și-a însușit abaterile prezentate de echipa de audit, în multe situatii luând măsuri operative de remediere a neregulilor, fie prin corectarea erorilor existente  în  evidența  contabilă,  fie  prin  ini­țierea  acțiunilor  de  recuperare  a  veniturilor su­plimentare și a prejudiciilor estimate de auditorii publici externi. Au existat însă și situații când unele aspecte au rămas divergente,

Sesizări penale și concluzii

Se poate constata că faptele pentru care s-a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală denotă o gestionare păguboasă, uneori frauduloasă a fondurilor publice, aspecte ce au condus la situația producerii unor prejudicii semnificative pentru entitățile respective, se arată în raportul Curții de Conturi. Au fost sesizate la nivel național organele de urmărire penală în 17 cazuri pentru fapta de nerecuperare a prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și neurmăririi de către conducerea entităților a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi și fără ca entitățile să aducă argumente te­meinice în sprijinul omisiunii de îndeplinire a măsurilor din decizie și de recuperare a prejudiciilor.

Au existat și situații în care nu au fost întreprinse demersuri pentru recuperarea  prejudiciilor, deși  instanțele  judecătorești  au  respins  definitiv  și/sau  irevocabil cererile entității de anulare a mă­surilor dispuse prin deciziile Curții sau a soluțiilor pronunțate prin Încheierile emise de comisiile de soluționare a contestațiilor.  Multe  dintre  abateri, apreciază inspectorii Curții de Conturi, se datorează   necunoașterii  sau   interpretării eronate a reglementărilor legale, atât la nivelul organelor delibe­rative, cât și a celor executive și al personalului angajat în cadrul unităților admi­­nistrativ-teri­toriale. Trebuie menționată în acest sens și legislația stufoasă, interpretabilă și în continuă schimbare pentru domeniile diverse gestionate la nivelul administrației publice locale; lipsa motivației financiare împiedică angajarea unui personal foarte bine pre­gătit la nivelul acestor entități. Practic, se observă o discrepanță tot mai mare între cerințele din ce în ce mai complexe de la nivelul administrației locale, ca urmare a creș­terii autonomiei locale, a evoluției  societății în ansamblul ei, față de resursele   materiale, umane, financiare și informaționale de care dispun aceste comunități.

Precizăm că, potrivit Curții de Conturi, pentru acțiunile desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, Curtea de Conturi va publica pe pagina oficială Rapoartele privind finanțele pu­blice locale pe anul 2015 întocmite la nivelul fie­cărui județ și municipiului București, cu prezentarea principalelor constatări și concluzii rezultate din verificarea conturilor de execuție bugetară pe anul 2015 la nivelul unităților administrativ-teritoriale verificate în anul 2016. Informații privind publicarea acestor rapoarte și modalitatea de accesare a acestora vor fi transmise tuturor autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale prin intermediul camerelor de conturi. (Neculai ROSCA)