• într-un comunicat desfăşurat pe câteva pagini, ISU Suceava explică felurite tehnici de incendiere şi la urmă trage concluzii care nu lămureşte nimic • potrivit acestuia, cauza probabilă de incendiu în bazar ar fi „surse de aprindere de natură termică (probabilitate mare), acţiune intenţionată (probabilitate medie) ori scurtcircuit electric (probabilitate mică)”
Comisia de cercetare tehnico – ştiinţifică, formată din reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi poliţişti din cadrul IPJ Suceava, nu a reuşit să identifice concret cauza producerii incendiului care a dus la mistuirea a aproape 90 de chioşcuri din zona modernizată a bazarului sucevean în noaptea de 13 spre 14 ianuarie a.c. nici după aproape o lună de cercetări. Această comisie cu denumire pompoasă s-a întrunit în cursul zilei de marţi şi după deliberări care au durat până târziu în noapte, a tras concluzia că nimic nu este sigur, oricare dintre variantele avansate din prima zi, fiind posibilă.
Astfel, concluziile rezultate pe baza datelor şi informaţiilor existente enumeră drept cauză
probabilă a incendiului, cu diferite grade de probabilitate - surse de aprindere de natură termică
(probabilitate mare); acţiune intenţionată (probabilitate medie); scurtcircuit electric (probabilitate
mică).
Nu s-a stabilit cu certitudine nici locul izbucnirii incendiului, acesta fiind aproximat în zona
standurilor ce cuprind focarul iniţial - chioscurile cu numerele 1138, 1139, 1140, 1167, 1168;
1074, 1073 şi 1101. Cât priveşte primul material care a ars acesta ar fi material textil şi/sau
spumă poliuretanică. Urmează a fi efectuate de către Poliţie expertizele tehnico-ştiinţifice,
dispuse în condiţiile legii.
Într-un comunicat de presă transmis de ISU Suceava, sunt prezentate însă pe larg variantele de lucru pe care comisia „tehnico – ştiinţifică” le-a avut ca ipoteze de lucru, cu argumente pro şi contra, pe capitole bine structurate, cum scrie în normativele pe pompierii şi poliţiştii le-au avut ca bază de lucru.
Se trec astfel în revistă mai multe ipoteze, structurate pe capitole, cu argumente pro şi contra pentru fiecare dintre acestea.

• Argumente „pro” şi „contra”, pentru fiecare ipoteză de lucru

Astfel, la „surse de aprindere de natură termică”, sunt inventariate - ţigara aprinsă, dar se recunoaşte că nu prea avea cine să fumeze la acea oră prin chioşcuri; căldura degajată de un corp de iluminat – bec incandescent, dacă ar fi fost de 500 de waţi, ar fi putut degaja căldură suficientă pentru a aprinde marfa dintr-un chioşc, numai că astfel de becuri nu existau. La aparate de încălzire electrice - radiatoare electrocasnice, fierbător electric lucrurile par a intra puţin în concret, pentru că s-a găsit radiator carbonizat la chioşcurile 1074 şi 1073 care erau amenajate ca un singur spaţiu. Există şi aici argumente contra: din urmele de amprentă şi material rămase, nu rezultă că radiatorul specificat anterior, găsit carbonizat, a fost racordat la surse de alimentare cu energie electrică pentru că nu s-a găsit cablul ori măcar ştecherul acestuia. În plus, nu a fost găsit niciun alt aparat de încălzit, electrocasnic în priză sau o urmă care să indice acest fapt la nivelul altor standuri;
Pe de altă parte, spun pompierii, pentru a-i scoate din belea pe cei de la poliţia comunitară care sunt plătiţi să păzească bazarul, arderea mocnită a materialelor textile degajă o mare cantitate de fum şi gaze toxice, care ar fi trebuit să fie sesizate de lucrătorii acestei structuri, care au făcut rondul în jurul orelor 21.00.
La capitolul „acţiune intenţionată”, sunt aduse de asemenea argumente pro şi contra:
Printre argumentele Pro se reţine că incendiul a fost produs la o oră când activitatea în bazar era întreruptă, în acesta aflându-se doar personalul de pază; locul de producere a evenimentului este situat în spaţiu puţin vizibil; incendiul s-a dezvoltat cu viteză foarte mare, în timp relativ scurt pe un spaţiu comercial amplu ; serviciul de rond, a fost finalizat în jurul orei 21.00, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de izbucnirea incendiului, neconstatându-se probleme deosebite (fum, flacără, miros); vizibilitatea în bazar era redusă: timp de noapte şi ceaţă;
zona afectată de incendiu este considerată o zonă cu un mare şi eficient vad comercial; aria de ardere (82 standuri) compactă, a avut o manifestare aproape liniară, generalizată, rapidă, ceea ce poate conduce la concluzia că au existat mai multe focare de incendiu, dar apropiate unele de altele; prin modul de operare, persoanele care au provocat incendiul sunt cunoscătoare a programului comercial, al numărului de personal destinat pazei, a lipsei sistemelor video de supraveghere şi chiar al programului de rond. Sunt însă şi argumente contra: în urma audierii persoanelor afectate de incendiu, a martorilor oculari şi a altor persoane, nu au rezultat indicii sau alte elemente de probă care să susţină această ipoteză; deşi s-a făcut un apel public în mass-media locală, de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava, prin care se solicita persoanelor care deţin informaţii cu privire la o eventuală acţiune intenţionată să se adreseze organelor de poliţie sau pompieri, nu s-a primit până în prezent nicio astfel de sesizare; cu ocazia cercetării la faţa locului, de către organele abilitate, nu s-au identificat urme, materiale sau alte mijloace de probă care să susţină această ipoteză.
A treia ipoteză de lucru vizează un posibil scurtcircuit electric,cu argumente pro, precum:
existenţa urmelor de perlare a mai multor conductori electrici la nivelul a mai multor standuri; aproximativ 2/3 dintre standuri erau racordate în sistem improvizat la reţeaua de energie electrică, fără respectarea normelor tehnice; din declaraţiile martorilor, date la poliţie şi a stării de fapt, rezultă că în zona iniţială a focarului, situaţia alimentării cu energie electrică a standurilor era următoarea: 1.138 şi 1.139 – branşament electric neautorizat de la standul 1.137, 1.140 – instalaţie electrică efectuată neautorizat, dar nealimentat cu energie, 1.168 – branşament electric neautorizat de la standul 1.169, numai standul 1167 avea racord autorizat la instalaţia electrică, dar şi acesta permitea distribuţia improvizată energiei către alte standuri; parte din chioşcurile care aveau instalaţie electrică autorizată utilizau în cadrul tablourilor electrice siguranţe supradimensionate.
Argumentele contra vizează faptul că instalaţiile electrice din corpurile I şi III au fost modernizate 100%, lucrările fiind efectuate de o firmă de profil specializată şi acreditată, iar tabloul electric general a rămas intact/neafectat. Luând în considerare situaţia de fapt privind realizarea neautorizată a legăturilor de alimentare cu energie electrică la celelalte standuri se poate constata faptul că, în cazul unui scurtcircuit la oricare din conexiuni siguranţele electrice automate, de la standurile racordate oficial, ar fi întrerupt alimentarea cu energie electrică pe întreg circuitul respectiv.
Cu astfel de teorii livrate publicului, trebuind spus că toate cele expuse mai sus au fost însoţite de o întreagă literatură tehnică de specialitate, care ar fi trebuit să dea greutate acestui raport final, se poate trage concluzia că va dura mult şi bine de acum încolo până când se va afla adevărul în cazul incendiului din bazarul sucevean, care poate astfel deveni încă un caz nerezolvat în istorie, ca atâtea altele, precum asasinarea lui Kenedy ori adevărata identitate a lui Jack Spintecătorul. (Neculai ROŞCA