• pentru asigurarea materiei prime necesare investitorilor de gen Schweighoffer şi Egger, săptămâna trecută, la Sinaia, reprezentanţii Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare a explicat reprezentanţilor Romsilva, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Asociaţiei Proprietarilor de Păduri, instituţiilor de învăţământ superior de profil şi a altor structuri, că se impun tăieri mult mai consistente în pădurile României • motivul mai mult sau mai puţin declarat - investitorii occidentali care au construit fabrici de valorificare superioară a lemnului în România au nevoie de materie primă, pentru a produce suficient în vederea achitării creditelor contractate •
La sfârşitul săptămânii trecute, la Sinaia, a avut loc o întâlnire la care reprezentanţi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), au explicat celor din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Romsilva, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Asociaţiilor proprietarilor de păduri, ONG-uri, că în vederea creditării societăţilor străine din domeniul valorificării lemnului care deja şi-au deschis afaceri pe teritoriul României, gen Schweighoffer şi Egger, care şi-au construit fabrici la Dorneşti, lângă Rădăuţi, precum şi a altor două sau trei care vor urma să apară, va trebui asigurată garanţia că masa lemnoasă necesară proceselor de producţie din aceste structuri industriale va trebui într-un fel sau altul, asigurată. Fiind vorba de milioane de metri cubi anual, va trebui constituit un cadru pentru ca aceste societăţi să poată achiziţiona lemn de provenienţă legală. În acest sens, un institut din Austria a lucrat intens la un proiect care a avut ca temă de fundamentare mărirea posibilităţilor de exploatare a masei lemnoase în România cu circa 8 - 10 milioane de metru cubi în plus faţă de cantitatea de aproximativ 20 de milioane de metri cubi ce se exploatează în fiecare an, pe teritoriul României. Studiul institutului austriac vizează reducerea vârstelor de tăiere, accesibilizarea fondului forestier în sensul construirii de drumuri pentru a scoate lemnul din zonele greu accesibile, mărirea intensităţii de intervenţie la rărituri în mediul forestier.
La consfătuirea de la Sinaia s-au discutat problemele ridicate şi concluziile studiului comandat de BERD iar rezultatele au fost, se pare, cele aşteptate de Banca europeană, deşi au existat împotriviri din partea unor silvicultori, mai ales. Urmează ca în perioada următoare să se stabilească de către forurile de specialitate din România - cele care ţin de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice să efectueze o reinventariere a fondului forestier în baza căreia să se reanalizeze posibilitaţile pe care le oferă pădurile României plecând de la date concrete. Faptul că normele tehnice după care se face în acest moment administrarea pădurilor din ţara noastră trebuie revizuite, este o opinie unanim acceptată de către silvicultori, în sensul implementării principiilor economiei de piaţă, ca lemnul să fie exploatat atunci când are valoare economică iar nu atunci când se află în regres fiziologic. Dar temerea este că, dacă se va ajunge la aceste modificări propuse de BERD, de ele ar putea beneficnia numai o anumită categorie de firme, cu spate bun în comunitatea europeană iar nu şi cele autohtone.


• Directorul DS Suceava, Valerian Solovăstru: "cât lemn este de exploatat în acest moment, piaţa nu îl poate absorbi"

Directorul Direcţiei Silvice Suceava, Valerian Solovăstru, aflat în străinătate, a declarat telefonic că nu are cunoştinţă despre discuţiile purtate la sfârşitul săptămânii trecute. Dar în opinia sa: " mai mult decât posibilitatea stabilită prin amenajamente, pădurea nu poate oferi. În pădure trebuie respectat principiul continuităţii - cât creşte într-un an, atât se poate tăia, pentru a asigura o permanenţă a pădurii. E de dorit ca nivelul investiţiilor să se facă la nivelul posibilităţilor de exploatare a masei lemnoase din România. Pe de altă parte, la cât lemn este de exploatat în acest moment, piaţa nu îl poate absorbi. Nu se întrevede o criză a lemnului. Oricum, soluţia ar fi să se împădurească mai mult pentru a asigura un supliment de masă lemnoasă în perspectivă".

• Directorul tehnic al DS Suceava, Mihai Miheţiu: "este o măsură foarte bună, vom obţine cicluri de producţie mai dese"

Directorul tehnic al Direcţiei Silvice Suceava, Mihai Miheţiu, consideră că nu trebuie să fie luate în tragic aceste măsuri preconizate: ‘Sunt discuţii mult mai vechi vizavi de diminuarea vârstei de tăiere a pădurii. Toate lucrurile ţin de reglementări care urmează să se stabilească la nivel de minister, prin adoptarea normelor tehnice la cerinţele şi strategiile actuale ale silviculturii moderne, pe fundamente ecologice bine puse la punct. Subscriu la opinia că vârsta de tăiere trebuie diminuată . La vârstă înaintată, valoarea arboretului se reduce, am lucrat după criteriul sovietic . Este foarte bine, se obţin cicluri de producţie mai dese, este momentul să învăţăm, să avem mai multă deschidere . Este vorba şi de accesibilitatea masei lemnoase după sistemul austriac pentru că zeci de ani totul s-a bazat pe un concept greşit. Există strategii de amenajare, există soluţii bune. Este drept că reducerea vârstei de tăiere va genera o producţie mărită pentru următoarele perioade de amenajare (anii imediat următori, n.r.), după care se va intra în regularizare".

• Directorul APM Suceava, Vasile Oşean: "ne obişnuim să tăiem, nu să plantăm copaci"

Directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Suceava, Vasile Oşean este de părere că impactul măsurilor care se vor lua va fi nefavorabil: "noi sunte obişnuiţi să tăiem copaci, nu să plantăm. S-a făcut atâta tapaj în anii din urmă despre faptul că o cauză majoră pentru toate nenorocirile care s-au întâmplat în ţară - inundaţii, alunecări de teren, distrugeri de drumuri, viituri, au fost cauzate de tăierile necontrolate ale pădurilor. Eu consider că dacă se va tăia pădure cu cincizeci la sută mai mult, cu cincizeci la sută va creşte riscul de a avea parte în viitor de astfel de evenimente".
Conform statisticilor, la nivelul judeţului Suceava se expoatează în medie 1,2 milioane de metri cubi de lemn anual, din fondul forestier de stat şi privat. Dacă sugestiile BERD vor căpăta putere de lege, de la anul se va exploata în medie o cantitate de 1,8 milioane de metri cubi de lemn din pădurile Bucovinei. (Neculai ROŞCA)