• printre cei care au participat la comemorare s-au numărat Ştefan Crainiciuc - primarul comunei Stroieşti şi Ion Băiţan, viceprimarul aceleiaşi comune

Ieri, la Troiţa sub care se odihnesc osemintele eroului şi omului de cultură Ion Grămadă s-a oficiat o slujbă de pomenire, printre cei care au participat la aceasta numărîndu-se Ştefan Crainiciuc - primarul comunei Stroieşti şi Ion Băiţan, viceprimarul aceleiaşi comune. "Azi s-au împlinit 89 de ani de la moartea eroului Bucovinei care, a căzut sub gloanţe la Cireşoaia, în judeţul Bacău în ziua de 27 august a anului 1917. Sperăm ca anul viitor, cînd vom aniversa 90 de ani de la moartea marelui om de cultură să fie prezent şi şeful statului, Ion Grămadă meritînd recunoştinţa tuturor. În ceea ce priveşte casa din Zahareşti a cunoscutului istoric Ion Grămadă, o vom dona Muzeului Satului", ne-a delarat Ştefan Crainiciuc, primarul comunei Stroieşti.
Ion Grămadă s-a născut la 3 ianuarie 1886 în Zahareşti, judeţul Suceava într-o familie de ţărani. Primele patru clase de şcoală le face în satul natal, după care îşi continuă învăţătura la Liceul greco-ortodox din Suceava. Licean fiind, publică sub pseudonimul Nicu Nalbă, scurte bucăţi de proză în revista bucovineană Junimea Literară, condusă de Ion Nistor şi în Luceafărul din Budapesta, în 1906 devine student la Universitatea din Cernăuţi unde urmează cursuri de istorie şi geografie. În 1907, ca membru al societăţii studenţeşti "Junimea", scoate gazeta pentru popor Deşteptarea care, după opinia lui Constantin Loghin "pe vremuri a fost cea mai bine redactată şi mai bine răspîndită gazetă a Bucovinei". Tot în această perioadă are şi alte proiecte mai ales de istorie, pentru care se documentează îndelung la Academia Română şi în fondurile de documentare vieneze. Culege informaţii despre participarea românilor la asediul Vienei (pentru o lucrare cu care va deveni doctor în 1913), despre şederea lui Eminescu la Viena, apoi pentru o istorie a Bucovinei şi chiar pentru o istorie a literaturii bucovinene. La începerea războiului, Ion Grămadă trece în Regat unde împreună cu alţi români veniţi din Ardeal şi Bucovina participă la campania de convingere a opiniei publice asupra necesităţii intrării României în război de partea Antantei. Memorabilă este data de 15 martie 1915, cînd voluntarii bucovineni au depus jurămîntul de credinţă României, prilej cu care Ion Grămadă a spus: "De cum aţi luat haina asta, v-aţi îmbrăcat în cămaşa morţii. Unde vă veţi aduna doi sau trei, în numele meu, acolo voi fi şi eu în mijlocul vostru. În numele Bucovinei, în numele ţării noastre ne-am adunat. O simţim în inima noastră, o vedem sfîşiată, sîngerînd din mii de răni, în agonie. Faceţi-vă răzbunători ei. Croiţi hotare mai largi României..."
Profesor la Liceul militar din Mănăstirea Dealu este mobilizat şi în 1916 doreşte să plece pe front. Cade sub gloanţe la Cireşoaia, judeţul Bacău în ziua de 27 august 1917. (Bogdan NĂSĂUDEAN)