Băsescu către PDL:E timpul să vă dezlipiţi de mine, gândiţi-vă la era post-Băsescu şi chiar post-Boc
Luni, 21 Iunie 2010
Articol citit de
3236ori
Preşedintele Băsescu le-a recomandat, duminică, democrat-liberalilor să-şi caute alţi lideri, să se gândească la "era post-Băsescu şi chiar post-Boc", să reformeze partidul şi să facă din Biroul Permanent Naţional for de dezbateri, nu clacă, menţionând că a spus "clacă, nu cloacă", relatează Gândul.
"E timpul să vă dezlipiţi de mine, eu nu mai candidez. Căutaţi-vă alţi lideri, gândiţi-vă la era post-Băsescu şi chiar post-Boc", a spus şeful statului, la întâlnirea de la Snagoc, cu lideri, parlamentarii şi europarlamentarii PDL.
Preşedintele le-a mai cerut democrat-liberalilor să-şi reformeze partidul, să înfiinţeze "3 - 4 - 5" funcţii de prim-vicepreşedinte, care să se ocupe exclusiv de partid, deci să nu fie nici membri în guvern, nici oameni care lucrează în administraţia publică locală sau centrală, notează Gândul.
"Faceţi din Biroul Permanent Naţional un for de dezbateri, nu o clacă. Am zis clacă, nu cloacă", a mai spus Băsescu.
sursa: www.proatitudine.ro; www.traianpopovici.ro seceava
„Zâmbete” din „Ţara măgarilor”(V): patriotismul urecheaţilor
Posted by Pro Atitudine - 20 x Schindler
July 2, 2010
Au venit şi inundaţiile… Ceva nou? Era de aşteptat… Cu forţa naturii este greu să te pui! Dar şi cu lipsa de acţiune anticipată a autorităţilor. Ca de fiecare dată, explicaţiile sunt justificate: la noi plouă mai tare decât în zonele ecuatoriale, este secetă mai consistentă decât în deşertul saharian şi furtuni mai insistente decât în spaţiul tropical. Şi nu că nu ar fi adevărat, însă natura întotdeauna este de vină. Doar natura!
Cu alte cuvinte, afară plouă! Iar iarna nu-i ca vara… Acestea sunt forme de diagnostic care au devenit deja celebre. Iar după ele a urmat dezastrul. Şi la propriu şi la figurat…
Suntem „binecuvântaţi” cu calamităţi. Ar trebui să ne ne dezvoltăm imunitatea în privinţa lor, în sensul de a ne obişnui cu ele. Suntem contemporani atât cu dezastrele naturale (programate anual), cât şi cu conducători dezastruoşi (programaţi la patru ani). Prilej pentru unii de a-şi etala spiritul de solidaritate prin donaţii, iar pentru alţii de a-şi etala patriotismul prin apariţii televizate.
Oare dacă cei care plâng acum pe umărul poporului erau mai responsabili de a preîntâmpina nu furia naturii, ci efectele ei, ar mai fi trebuit să vorbim de decedaţi? Şi de atâtea locuinţe distruse? Oare dacă cei care îşi exprimă regretele (tardive) faţă de situaţia cu care ne confruntăm erau mai puţin insistenţi în a băga mâna până la cot în visteria ţării nu ar fi rămas bani şi pentru îndiguiri?
După cum confirma şi Ştefan Zeletin acum un secol, nimic nu este nou sub soare. Patriotism de acest gen s-a mai întâlnit prin ţara cu multe exponate zoo. Nu ne recunoaştem defectele, nu ni le asumăm, în schimb ne etalăm patriotismul ca şi cum ar fi real>
„Patriotismul măgarilor e floarea cea din urmă şi cea mai mândră ce a răsărit din năzuinţa obştească a neamului de a-şi ascunde măgăriile, a le spoi pe dinafară şi a ieşi în lume sub piele omenească. Silinţele unui asemenea patruped se îndreaptă în două părţi. El încearcă mai întâi să se spoiască bine pe el însuşi, ca să pară adevărată perlă de omenie. Apoi, cu aşa fiinţă împodobită, păşeşte la a doua şi adevărata sa sarcină patriotică: el spoieşte mult iubitul său neam cu atâta măiestrie, de pare că nu este făptură pe lume, care să se poată asemăna în curăţenie sufletească cu un urecheat.
Apoi, el primeşte în lunga şi larga sa iesle tot ce burta poate să dorească şi botul să mestece. Întrezărirea unor daruri atât de ademenitoare a avut asupra ţării o înrâurire magică, dând naştere unei adevărate puzderii de patrioţi, harnici candidaţi la bacşişuri naţionale. (Ştefan Zeletin, 1916)
Deci, în ţara urecheaţilor pseudo-patriotismul este o mândrie naţională. Unii şi-l expun mai des fiindcă şi beneficiază mai consistent de pe urma lui. Cu cât ieslea este mai plină, cu atât sunt mai „patrioţi”. Şi cu cât sunt mai „patrioţi”, cu atât bacşişurile sunt mai progresive. Până acolo încât să rămână secetă în avuţia ţării. La propriu… „Totul pentru noi, nimic pentru alţii” sună sloganul după care îşi coordonează existenţa. Bineînţeles, rostit în numele patriotismului…Aşa cum le stă bine unor urecheaţi!
UPDATE: Ultimele ştiri de presă menţionează intervenţiile curajoase ale unor civili sau pompieri. Merită să fie amintite, fiindcă sunt gesturi care conferă speranţă de regenerare morală acestei naţii. Deşi izolată, această atitudine este o excepţie de la regulă. Neîncadrându-se în tendinţele cu care ne întâlnim în viaţa cotidiană…
La întâlnirea de la Snagov, Băsescu i-a criticat pe Blaga, Videanu şi Berceanu 
