• investiţia europeană a fost acceptată la finanţare iar în luna mai vor putea începe lucrările • lupta cu inundaţiile, în anii 2006 şi 2008, ale comunităţii din Voitinel • “dacă nu munceşti, dacă nu alergi, dacă nu baţi din uşă în uşă în interesul comunităţii, nu ai niciun avantaj, fie că eşti femeie sau bărbat primar” • “Voitinel este o localitate unde este ţinută sub control problema romilor” • “Sumele alocate prin DGFP sunt mult mai mici faţă de cele de anul trecutn iar cele de la Consiliul Judeţean sunt nesemnificative” • interviu cu primarul comunei Voitinel, Maria Pleşca

- Sunteţi la al doilea mandat de primar al comunei Voitinel, o comună foarte tânără. Care este diferenţa dintre primul mandat de primar al dumneavoastră şi primii patru ani de existenţă a comunei şi acest nou interval electoral? Care au fost caracteristicile primului mandat şi care se prefigurează a fi cele ale acestui de-al doilea?
- Primul mandat a fost şi pentru mine, dar şi pentru întreaga comună, un mandat de începător. Ştim că în anul 2004 Voitinel a devenit, în urma voinţei cetăţenilor, exprimată prin referendum, comună, despărţindu-se de Gălăneşti şi constituindu-se ca unitate administrativ teritorială de sine stătătoare, prin Legea 84/2004. Primul mandat nu a fost uşor dar, în acelaşi timp, am avut şi destul de multe realizări. Faptul că am devenit comună şi am reuşit să ducem la bun sfârşit o serie de iniţiative independente de vechiul centru administrativ de la Gălăneşti ne-a adus satistafcţii. Eu cred că acest prim mandat a fost unul reuşit. Asta nu o spun numai eu. Au considerat la fel şi cetăţenii comunei mele, atâta timp cât în anul 2008 mi-au acordat votul ca primar independent al Voitinelului cu un procent de 80%. În primii patru ani ne-am axat în special pe constituirea infrastructurii comunei dar şi în domeniul învăţământului. Astfel, Şcoala cu clasele I-VIII din comună a fost modernizată printr-un program al Băncii Mondiale. Grădiniţa, o instituţie care s-a aşezat într-o nouă locaţie, cu un pic de bucluc, acum funcţionează iar spaţiul a fost modernizat. În acelaşi mandat, Drumul Pietroasei a fost modernizat prin betonare pe o lungime de 2,45 kilometri. Am început modernizarea drumului comunal Brădet dar, din motive independente de noi, nu am mai putut asigura finanţarea pentru continuarea lucrărilor, investiţia a fost oprită în anul 2008, urmând ca atunci când vom avea fondurile necesare, să continuăm.

• lupta cu inundaţiile, în anii 2006 şi 2008

- În anul 2006 comuna Voitinel s-a confruntat cu inundaţii la care nimeni nu s-a aşteptat. Cum v-aţi descurcat?
- Inundaţiile din 2006 au afectat foarte mult comuna noastră. Apele au distrus un pod, rămânând astfel izolate de restul comunei circa 250 de familii. Însă, într-un termen de un an, acest pod a fost reconstruit, cu o lăţime şi o lungime mult mai mare, pentru a lăsa să treacă pe sub el debite mult mai mari de apă, în caz de viitură. S-au realizat şi apărări de maluri pe o lungime de un kilometru, precum şi regularizarea apei pârâului Voitinel, toate acestea, de asemenea, în primul mandat.
- În ce măsură aceste lucrări au limitat efectele celorlalte inundaţii care au urmat, din vara anului 2008?
- Nu în totalitate. În anul 2008 am avut din nou aceleaşi probleme cu viiturile şi, cu supărare, spun că mare lucru pentru a le preîntâmpina nu am putut face şi din lipsa fondurilor. Din motive diverse, nu s-au putut aloca la Voitinel fonduri pentru regularizări şi apărări de maluri pentru ca să nu mai trebuiască să ne temem în continuare de efecte devastatoare ale inundaţiilor.
- Pentru al doilea mandat, la alegerile din vara anului 2008, aţi fost votată de un procent impresionant din locuitorii comunei Voitinel. Cum aţi reuşit să convingeţi votanţii să vă acorde în continuare încredere?
- Programul meu electoral a fost reprezentat în primul rând de realizările pe care le-am avut în primul mandat. Nu am fost nevoită să vin în faţa cetăţenilor din comuna mea cu o listă de promisiuni cu care să îi conving. În perioada de patru ani a primului mandat s-au convins de ce am realizat şi cred că acesta a fost un lucru determinant pentru a-mi acorda în continuare încrederea.
- Chiar dacă nu aţi promis, aţi reuşit să promovaţi totuşi, cel puţin, un proiect care să aducă investiţii importante în comuna Voitinel. În ce constă acesta şi în ce fază se află implementarea lui în acest moment?
- Cum v-am spus, foarte multe promisiuni nu le-am făcut concetăţenilor mei dar ei ştiu că la mine contează mai mult faptele decât vorbele. Am întocmit, într-adevăr, un proiect privind construirea unor reţele de apă şi canalizare, precum şi realizarea a trei kilometri de drumuri în comună. Este vorba despre un proiect integrat, pe Măsura 322, care, deşi cu greu, a fost promovat. Am câştigat astfel contractul de finanţare de două milioane şi jumătate de euro. Suntem acum în faza de achiziţii şi sperăm ca în luna mai să începem execuţia acestor lucrări.
- Câte familii vor beneficia de canalizare şi apă curentă în Voitinel?
- De reţelele de canalizare şi apă dar şi de reţeaua de drumuri modernizate, în acelaşi timp, pentru că aceste investiţii merg în paralel, vor beneficia cel puţin jumătate din locuitorii comunei noastre, este vorba de 2.000 de persoane.

• dacă nu munceşti, dacă nu alergi, dacă nu baţi din uşă în uşă în interesul comunităţii, nu ai niciun avantaj, fie că eşti femeie sau bărbat primar

- Este mai greu pentru o femeie primar decât pentru un bărbat care deţine aceeaşi funcţie în lupta pentru obţinerea de finanţări, pentru atragerea atenţiei celor de la judeţ ori de la alte structuri în scopul de a atrage atenţia asupra necesităţilor localităţii pe care o conduc? Sunteţi mai ascultată decât un primar bărbat, atunci când mergeţi să faceţi solicitări în numele comunităţii pe care o reprezentaţi?
- Poate câteodată ne este greu, dar nu pot spune că au fost făcute vreodată deosebiri legate de faptul că eu sunt femeie. Poate chiar de multe ori am realizat că am fost avantajată de faptul că sunt femeie primar. Oricum, dacă nu munceşti, dacă nu alergi, dacă nu baţi din uşă în uşă în interesul comunităţii pe care o reprezinţi, nu ai niciun avantaj, fie că eşti femeie primar sau bărbat primar.
- Comuna Voitinel are o populaţie importantă de etnie romă şi, corespunzător, un număr important de persoane care beneficiază de venitul minim garantat. În ce măsură reuşiţi să vă descurcaţi cu plata acestora, fiindcă localitatea are un număr relativ mic de locuitori şi forţa economică nu este dintre cele mai puternice?
- În comuna Voitinel locuiesc un număr de 1.270 de cetăţeni de etnie romă. Asistate social sunt un număr de 129 de familii, avem adică 129 de dosare de ajutor social la Legea 416. Anul trecut, cu sumele primite de la DGFP, am acoperit necesarul de plată pentru aceste ajutoare. Dar vreau să precizez ceva. La noi la Voitinel, pentru banii pe care noi îi plătim, asistaţii social prestează în mod concret numărul de ore alocat pentru fiecare prin dosarul depus. Asistaţii social chiar muncesc la Voitinel şi pot da şi un exemplu concret. Am realizat 400 de metri de apărări de mal pe pârâul Voitinel în zona în care an avut inundaţii în anul 2008 şi exista pericolul de a fi distrus drumul betonat, de a fi indundate mai multe case şi de a paraliza traficul în zonă. Aceşti 400 de metri i-am realizat doar cu persoanele beneficiare de ajutor social la legea 416. Nu mai vorbesc de alte lucruri, refacerea şanţurilor, curăţenie pe prunduri şi toloci. Avem câteva persoane care lucrează la serviciul de salubrizare colectând deşeuri cu tractorul Primăriei. Această comunitate este deci, în bună măsură, integrată social.

• Voitinel, o localitate unde este ţinută sub control problema romilor

- Pe acelaşi fond, vă întreb despre starea infracţională din comună. Este aceasta mai accentuată din cauza prezenţei unei atât de mari comunităţi de etnici romi la Voitinel, pe ideea general acreditată că această minoritate prezintă un risc infracţional mai ridicat?
- La Voitinel situaţia infracţională este sub control. Nu avem o situaţie infracţională agravantă, în condiţiile în care, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, numărul romilor este în comuna noastră foarte mare. Dar aceste persoane sunt integrate în comunitate. O parte dintre ei muncesc în străinătate, alţii acasă, dar, sigur, fiecare pădure are uscăturile ei. Sunt ceva probleme legate de abandonul de familie dar, cu sprijinul Poliţiei din comună şi cu asistenţii sociali din cadrul Primăriei, cele mai multe probleme au fost rezolvate chiar în mod benefic pentru comunitate. Trebuie spus că am depus anterior două proiecte privind comunitatea romilor care, din păcate, nu au fost eligibile, dar trebuie spus că în acest proiect important de care am pomenit, prin măsura 322, drumul cel mai lung care va fi realizat traversează “cartierul” romilor. Mai am depuse proiecte şi privind constituirea unui centru de informare turistică, pe măsura 313, care este acum în faza de selecţie.
- Ce activităţi economice mai importante se desfăşoară pe raza comunei Voitinel, care să atragă locuri de muncă şi, evident, să aducă venituri la bugetul local?
- Din păcate, nu ne putem lăuda cu o situaţie economică grozavă. Pentru că nu avem foarte mulţi agenţi economici care să îşi desfăşoare activitatea în comună, taxele şi impozitele ce vin de la ei sunt foarte mici. Avem câteva magazine de comerţ cu amănuntul, două asociaţii familiale de execuţie încălţăminte, două gatere.
- Ce s-ar putea face pentru atragerea de investitori, în ciuda perioadei de criză pe care o traversează nu numai Voitinelul şi judeţul Suceava, ci şi România şi întreaga lume? Ce oportunităţi oferă comuna Voitinel unui posibil întreprinzător?
- Comuna Voitinel, prin aşezarea sa geografică, oferă, cred eu, bune oportunităţi pentru cei care doresc să investească în domeniul turismului - o legătură foarte bună cu zonele de atracţie turistică din preajmă, fiind situată între Mănăstirea Putna, Mănăstirea Suceviţa şi Marginea – centrul ceramicii tradiţionale din zonă, dar beneficiind în acelaşi timp de peisaje deosebite. Trebuie spus că deja un investitor din localitatea vecină, Vicovu de Jos, a demarat un proiect pentru o pensiune, care se află în fază de autorizaţie de construcţie, pe raza administrativă a comunei Voitinel, pe Dealul Leahului, zonă pretabilă pentru dezvoltarea unei pensiuni agroturistice, şi îmi exprim speranţa că această iniţiativă va fi urmată şi de altele. Peisajele de la Voitinel sunt cel puţin la fel de frumoase ca şi cele de la Suceviţa ori Putna. Investiţii în domeniul prelucrării lemnului ar găsi la noi bune posibilităţi de dezvoltare şi, nu în ultimul rând, la Voitinel cineva care va dori să realizeze o investiţie în industria alimentară - în prelucrarea cartofului sau a laptelui, ar găsi la noi atât materia primă, cât şi personalul necesar, doritor să profeseze o meserie. Oamenii au terenuri agricole, cresc animale, au poftă de muncă. Dar poate şi această criză întârzie cu puţin dezvoltarea de noi investiţii.

• sumele alocate prin DGFP sunt mult mai mici faţă de cele de anul trecut, iar cele de la Consiliul Judeţean sunt nesemnificative

- În ce măsură bugetul Primăriei a fost afectat de această criză economică, pe care aţi pomenit-o?
- Aşa cum se prezintă problema în toată ţara, la fel se prezintă şi în comunitatea mea. Bugetul din 2010 este mult mai mic decât în anul 2009 şi incomparabil mai mic faţă de cel din 2008. Taxele şi impozitele se colectează mult mai greu. Aceasta şi pentru că foarte mulţi localnici lucrau anii trecuţi în străinătate sau în domeniul construcţiilor, în ţară. Anul acesta sunt deja semnale că o parte dintre cei care lucrează în străinătate se vor întoarce, pentru că nici acolo viaţa nu este pe roze. În construcţii, cum ştie toată lumea, vor fi investiţii mai puţine. De aceea vom avea o problemă cu plata taxelor şi impozitelor de la populaţie, care ne va afecta bugetul. Banii alocaţi prin DGFP sunt mult mai puţini faţă de anul trecut iar sumele de la Consiliul Judeţean sunt nesemnificative. Dar eu încerc, cu toate că avem de asigurat şi cofinanţarea la proiectul de 2,5 milioane de euro de care am vorbit, să mă descurc şi trebuie să mă descurc, nu am de ales. Acest proiect, vă spuneam, este cel mai important, dar avem şi alte investiţii. Prefigurăm construirea unei grădiniţe pentru că numărul de copii din Voitinel este în creştere. Avem deja un număr foarte mare de elevi, în jur de 800. Acum spaţiile ar fi suficiente dar, în perspectivă, vor trebui extinse spaţiile de învăţământ. Avem demarată construcţia unei grădiniţe cu fonduri de la Ministerul Educaţiei dar, de anul trecut, finanţarea a fost sistată. Căminul cultural, care trebuie practic construit din nou, nu mai poate fi folosit în starea actuală, conform expertizelor făcute. În realizarea acestor investiţii, problema rămâne cea a banilor. Noi sperăm să ducem la bun sfârşit anul acesta proiectul pe măsura 322. Pentru cofinanţare vom face un credit la Fondul de Garantare şi ne vom aduce contribuţia proprie în acest fel.
- Cum funcţionează relaţia între primar şi Consiliul Local? În ce măsură proiectele dumneavostră de hotărâre sunt luate în considerare în deliberativul local?
- Relaţia mea ca primar cu Consiliul Local în primul mandat a funcţionat foarte bine şi în al doilea mandat sper să funcţioneze la fel de bine. Sunt mici divergenţe, dar aşa este şi democratic, să fie mai multe opinii. Eu mă bucur atunci când consilierii vin cu o propunere sau o opinie diferită de a mea, dacă este constructivă. Eu consider că am o relaţie bună cu Consiliul Local, care doresc să se desfăşoare în continuare pe aceleaşi principii de respect reciproc. Locuitorilor comunei Voitinel le urez, în primul rând, sănătate, să poată face faţă problemelor cu care se confruntă zi de zi. Voi face totul pentru ca viaţa lor să fie mai bună, nu numai prin investiţiile pentru care mă bat să le pun în practică, ci şi în orice altă problemă care se va ivi. (Neculai ROŞCA)