Friday , March 29 2024

Flutur vrea ca Autostrada Nordului (A14) să fie inclusă în Master Planul de Transport și ca în primă fază să fie realizate centurile la Humor, Câmpulung și Dorna

„Acum am cerut schimbarea în Autostrada A14. Se justifică legătura cu Ardealul. În Master Planul pe care l-a lăsat domnul Cuc când a plecat era drum expres până la Bistrița și TransRegio până la Suceava. Încercăm să împărțim: mai întâi bani pentru centuri și apoi autostradă. Altfel, la ce ne folosește încă o dată un DN17?”, a declarat Gheorghe Flutur. Discuțiile recente de la Suceava cu specialiștii CNAIR s-au axat pe soluția realizării separate a centurilor pentru Humor, Câmpulung și Dorna, în speranța că se va reuși ca măcar acestea să fie eligibile în exercițiul financiar 2021-2027. „Sunt optimist dacă ne agățăm de bani europeni. Şi dacă ne agățăm, atunci trebuie să ne ținem de ei. Am văzut că Autostrada A7 este o prioritate. Autostrada Nordului cer să fie o prioritate pentru că este balonul de oxigen al zonei noastre de dezvoltare. Nu vreau să concurăm cu autostrada Moldovei sau cu autostrada A13 de la Bacău la Brașov. Fiecare are logica lui, dar dacă e să luăm drumul cel mai scurt până la autostrada care ne duce spre Viena, e la Satu Mare, este pe aici”, a mai subliniat președintele CJ Suceava 

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că în perioada următoare vor avea loc întrevederi cu câștigătorii licitației pentru studiul de fezabilitate al drumului rapid Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Baia Mare, el dând și o veste bună pe acest sbiect.

Flutur a precizat că s-au deschis ofertele pentru studiile de fezabilitate, iar pe tronsonul Bistrița – Vatra Dornei sunt doi ofertanți (prețul estimat fiind de 16,5 milioane de lei), în timp ce pentru tronsonul de la Vatra Dornei la Suceava sunt trei ofertanți (prețul estimat fiind de 17,6 milioane de lei). „Ofertele au fost deschise pe 6 februarie. Va trebui să ne întâlnim foarte repede cu câștigătorii acestor licitații, să discutăm trasee”, a spus Gheorghe Flutur.

Potrivit caietelor de sarcini pentru fiecare din cele trei loturi de la drumul rapid respectiv vor fi realizate minimum trei variante pentru o analiză multi-criterială, după care vor fi selectate două variante, pentru ca acestea să fie comparate detaliat la nivel de proiect conceptual, analiză de impact asupra mediului și analiză cost-beneficiu.

Pe de altă parte, ca noutate față de ceea ce este prezentat în caietele de sarcini, președintele CJ a spus că variantele ocolitoare ale orașelor trebuie să fie date în construcție primăriilor. În acest sens se fac deja demersuri la Minister și urmează ca municipiile Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei și orașul Gura Humorului să construiască centuri ocolitoare pe fonduri europene, care să fie însă incluse în drumul rapid respectiv. De asemenea, Gheorghe Flutur a spus – cu referire la o adresă de la Ministerul Transporturilor – că și șoseaua de centură a municipiului Fălticeni va fi dată în responsabilitatea Primăriei pentru a fi construită cu finanțare europeană.

În privința a ceea ce unii susțin că ar fi drumul rapid de la Suceava la Baia Mare via Vatra Dornei – Bistrița al Autostrăzii Nordului, menționăm că există o lege aprobată în 2019, dar că respectivul obiectiv de investiție nu a fost inclus în Master Planul General de Transporturi din România (MPGTR).

Unii – inclusiv președintele CJ Suceava, după cum s-a exprimat în conferința de presă de vineri, 14 februarie – mai fac referiri la respectiva autostradă ca având denumirea de A14. De fapt, în varianta revizuită din 2016 a MPGTR nu mai apare menționată A14, adică mai nou Autostrada Nordului, iar traseul din Master Plan care s-ar putea plia pe cel al imaginarei autostrăzi a Nordului include doar drumul expres DX4 de la Satu Mare la Dej via Baia Mare și de la Dej spre Bistrița DX4A, iar de la Bistrița spre Suceava un așa-numit TransRegio (TR „Bucovina”).

La ora actuală, niciunul din cele trei loturi la licitația pentru studiul de fezabilitate al Autostrăzii Nordului nu are prevăzut în caietele de sarcini termenul “autostradă”

În ceea ce privește acest aspect, Gheorghe Flutur a afirmat că a luat la cunoștință de această problemă și că, într-adevăr, „prin Master Planul pe care l-a lăsat fostul ministru Cuc” era doar TransRegio. „Acum am cerut schimbarea (de fapt e o revenire la o mai veche variantă luată în calcul până în 2013 – n.red.) în Autostrada A14. Pentru că se justifică legătura cu Ardealul. Dar în Master Planul pe care l-a lăsat domnul Cuc (nici ceilalți miniștri care l-au precedat nu au făcut nimic în sensul acesta – n.red.) când a plecat așa figurează: drum expres până la Bistrița și TransRegio până la Suceava. Mi-au arătat cei de la CNAIR. Noi acum încercăm să împărțim în două: dați-ne bani pentru centuri și apoi să facem autostradă. Altfel, noi ce? … Mai facem încă o dată un DN17. La ce ne folosește?”, a declarat Gheorghe Flutur.

De altfel, ca dovadă a celor afirmate de cotidianul „Obiectiv de Suceava” în repetate rânduri, CNAIR a organizat o licitație pe traseul respectiv, doar pentru studiul de fezabilitate, dar nu s-a specificat în niciun caiet de sarcini din cele trei loturi termenul „autostradă”, cu toate că Gheorghe Flutur s-a referit în conferința de presă de vineri exact la acest termen care lipsește în respectivele caiete de sarcini, ca de altfel și în fișa de date și în anunțul de participare. Probabil sunt însă luate în considerare demersuri de revizuire a MPGTR de așa manieră încât să poată fi eligibilă Autostrada Nordului în exercițiul financiar viitor sau măcar cele trei centuri, care nici acelea nu sunt menționate în MPGTR-ul revizuit în 2016.

În niciun caz licitația actuală pe trei loturi pentru studiul de fezabilitate la „Drumul de mare viteză Baia Mare – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava” nu reprezintă studiul de fezabilitate pentru „Autostrada Nordului” – așa cum a fost aceasta stabilită prin lege – deoarece finanțarea studiului de fezabilitate pentru drumul de mare viteză se face pe bani europeni, iar Comisia Europeană nu va accepta finanțarea altor obiective decât cele din Master Plan.

De cele mai multe ori conform MPGTR, se poate dezvolta un drum național existent al cărui traseu urmează a fi optimizat, în sensul de a fi lărgit unde terenul permite, de a fi realizate șosele de centură la așezările urbane, de a fi modernizat prin realizarea unor noi pasaje sau sectoare de drum, acolo unde se impune etc. Uneori, cum este un caz în zona Clujului, se prevede posibilitatea de a fi făcut un nou drum, dar și acela nu are profil de autostradă sau drum expres, ci este cel mult cu două benzi pe sens, fără a avea bandă mediană de despărțire.

De altfel, în conferința de presă de ieri, Gheorghe Flutur a insistat cu privire la acest aspect al centurilor ocolitoare: „Am intrat în detalii cu ei (specialiștii de la CNAIR) mai mult pe cele trei centuri ocolitoare de pe Autostrada Nordului”. El a precizat că va fi necesară – dacă se va merge într-un final pe licitarea centurilor de către primării – realizarea în prealabil a unor Asociații de Dezvoltare Intercomunitară.

Eforturi titanice pentru trei șosele de centură; două au studii de prefezabilitate înainte de 2014, când încă erau valabile Planurile de amenajare a teritoriului național pe secțiunea infrastructură

La Centura Humorului, care va avea 7,2 km, va trebui asociere între orașele Frasin, Gura Humorului și comuna Păltinoasa. Traseul va începe pornind de la giratoriul de la Păltinoasa prin lunca Moldovei, va traversa pârâul Humorului, prin parcul Ariniș cu pod peste râul Moldova la Ariniș, traversează drumul județean ce duce spre Voroneț și se finalizează la Frasin, după podul de peste râul Moldova. Vor fi necesare două poduri, două sensuri giratorii și viaduct în zona malului Moldovei (probabil în zona din relativa apropiere a parcului Ariniș, unde se ia în considerare realizarea unui dig care să țină și de drum). Este de menționat că în ceea ce privește centura Humorului nu există niciun studiu de prefezabilitate.

În privința centurii de la Câmpulung Moldovenesc există însă o mai veche documentație: șoseaua ocolitoare a municipiului Câmpulung Moldovenesc (de la podul Bucătar prin spatele munților Măgura și până în spatele fabricii de var din Pojorâta) ar avea 18 km lungime, 12 poduri, un tunel de 400 de metri, două pasaje, două giratorii și trei viaducte. Valoarea acesteia este de 120 de milioane de euro.

Pentru municipiul Vatra Dornei, centura preconizată este de 4 kilometri lungime și începe de la Argestru – cu pod peste râul Bistrița, un tunel de 2,2 km și încă un tunel de 0,7 km, două sensuri giratorii și un pasaj, precum și trei viaducte – și se încheie la podul Alunului de la Dorna Candrenilor, dincolo de localitatea Roșu. Valoarea lucrărilor este de 80 de milioane de euro. „Sumele sunt mari, însă dacă vrem să facem Autostrada Nordului – legătura cu Ardealul – trebuie să fugim repede după bani europeni, că altă sursă de finanțare nu este, iar zona de munte este destul de costisitor (pentru astfel de lucrări) de trecut și atunci ceea ce vreau eu foarte repede să se întâmple este să începem construcția șoselelor de centură de pe Autostrada Nordului”, a declarat Flutur, adăugând că va veni la Suceava, cât de repede, ministrul Lucian Bode pentru noi discuții pe această temă.

Președintele Consiliului Județean a mai precizat că a parcurs la pas traseele în cauză împreună cu specialiști din CJ și cu cei de la primăriile localităților implicate pentru a vedea unde pot spărea eventuale probleme legate de situații precum: relocarea conductelor de gaz metan; diguri în zona cursurilor de apă; intersecții cu drumuri județene care nu vor fi la nivel, ci pe bretele; identificare de trasee care să nu deranjeze proiecte europene aflate în perioada de monitorizare sau de execuție (parcul Ariniș este cel mai bun exemplu); zonele unde trebuie amenajate panouri fonoizolante; selectarea unor variante care să nu „fragilizeze” versanții și să genereze eventuale alunecări de teren (exemplul dat fiind la Câmpulung Moldovenesc).

Președintele CJ Suceava a adăugat că își menține optimismul că aceste obiective de investiții vor fi eligibile pe exercițiul financiar 2021 – 2027 al UE. „Sunt optimist dacă ne agățăm de bani europeni. Şi dacă ne agățăm, atuinci trebuie să ne ținem de ei. Am văzut că Autostrada A7 este o prioritate (pe perioada 2021 – 2027). Autostrada Nordului, eu cer să fie o prioritate pentru că este balonul de oxigen al zonei noastre de dezvoltare. Nu vreau să concurăm cu Autostrada Moldovei (A8 sau Autostrada Unirii, de la Ungheni la Iași și de acolo la Pașcani, Târgu Neamț și mai departe peste munți până la Târgu Mureș – n.red.) sau cu autostrada A13 de la Bacău la Brașov. Fiecare are logica lui, dar dacă e să luăm drumul cel mai scurt până la autostrada care ne duce spre Viena, e la Satu Mare, este pe aici (județul Suceava – n.red.). Atunci, chiar dacă va costa 40 de mii de euro metrul de tunel nu trebuie să ne temem. Austriecii, croații au făcut tuneluri, în vreme ce noi am fugit. Avem nevoie și de așa ceva”, a declarat Gheorghe Flutur, care a dat exemplul de curaj de la Vatra Dornei, în condițiile în care din 4 km de centură, aproape trei sunt pe tuneluri, dar el a precizat că tuneluri vor fi făcute și la autostrada care va lega Brașovul de Bacău. (Dan PRICOPE)

 

 

 

Vezi si

Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești (VIDEO)

Miercuri dimineață, pe rețeaua  Facebook, pe pagina ”Suceava Fail”, a fost postată o înregistrare video …

No comments

  1. Flutur sa puna niste oi pe traseul “viitoarei” A14. Si s-o invite pe o blonda, sa le … mulga! flutule!

  2. cariile din institutii

    pana nu veti avea functionari loiali Bucovinei, pana nu veti avea functionari care sa va fie loiali, d-le Flutur, toata zbaterea dvs. este in vant. functionarii care fac efectiv munca, cei care avizeaza, directorii din institutii sunt cheia.
    si deocamdata acestia sunt cariile nevazute ale PSD care rod eforturile dvs. pt Bucovina, cariile care cauta sa va incolteasca si sa va izoleze in fata electoratului.
    uitati-va la dl. Harsovschi cata zbatere pt. parcari civilizate in Suceava. cand a aparut ideea si cand s-a pus in practica?
    parcurgeti mai intai la pas institutiile si faceti curatenie in functionarimea PSD. abia atunci veti reduce timpii de punere in practica a ideilor minunate ce le aveti pt. Bucovina.

  3. Sa mai incercam odata in a ridica comentariul. Deci, precedentul, suna asa:
    “Autostrazi, in RO? In Moldova sau Bukovina? Nu prea cred. De ce?
    De asta: Ca de un secol se stie de proasta(gresita) constructie: Romania mare.
    Ro(S=238397km2), raportat la suprafata altor tari, sa avem aceeasi densitate de Km/mia de Km2, ar trebui sa avem(acum avem, 840 km), urmatorii km de autostrazi cam asa:
    Raportat la Slovenia: 6221 km
    Raportat la Croatia: 5428 km
    Raportat la Ungaria: 3966 km
    Raportat la Albania: 2768 km
    Raportat la Serbia: 2540 km
    Raportat la Bulgaria: 1740 km.
    Si asta in conditiile in care din A3(Ploiesti-Brasov plus Nadasel-Bors) ne lipsec nu mai putin de 257,5 km, din A8(C. Turzii-Ungheni) 375,3 km iar din A1(Pitesti-Sibiu) +A12(Craiova-Pitesti) inca 240,3 km.
    Deci, un total de cca 873 km. Cand ii vom avea(???), atunci am fi egali aprox cu … bulgarii. Dar, bulgarii nu-s … romani. Iar albanezii, ungurii, croatii, nici nu se compara cu noi. Sau facem pe orbii si nu stim ce turism au bulgarii? Dar croatii, slovenii?
    De ce-a fost gresita constructia?
    https://imgur.com/gallery/VcnKPB5
    https://imgur.com/a/U6n4JMf
    Asa ca-i bun “OPTIMISMUL”, dar sa fie bazat pe cinste, pe cunoastere, nu pe mincina si ticalosenie.
    Drumuri bune, pana la …. capat de linie!”

  4. Analize ,prezentari,functionari cacalau,poze, promisiuni,guvern PNL.In rezumat:nu o sa se faca nimic.Cele mai multe accidente din tara cei mai multi morti in accidente de trafic.La alegeri o sa votam PROMISUNI.Dar avem doi subprefecti.Doi pierde vara.