Mii de credincioși au luat Aghiasmă Mare de la bisericile din județul Suceava

„Să ne rugăm pentru acei creștini din Australia, care e în foc, din Iran și din Siria, care sunt în conflicte armate, ca Dumnezeu să reverse o părticică din bucuria mare aceasta a praznicelor Nașterii Domnului, Tăierii-împrejur și Botezului Domnului”, a spus Preasfinția Sa Damaschin Dorneanul la predica rostită la slujba de Bobotează în biserica Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. La toate bisericile din județ, mii de oameni au luat ieri parte la Sfânta Liturghie și au plecat fiecare cu câte un vas cu Aghiasma Mare

Mii de credincioși din județul Su­cea­va au mers la bisericile parohiale sau la mănăstiri, pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, ieri, 6 Ianuarie, ziua marii sărbători creștine a Botezului Domnului. Probabil fiindcă viscolul a fost mai intens în ajunul Bobotezei și în noaptea de 5 spre 6 ia­nuarie decât de Bobotează și nici gerul nu a fost așa cum se spune în popor „ca de Bobotează”, mii de oameni au plecat încă de la primele ore ale dimi­neții, spre biserici și mănăstiri.

Unii credincioși au intrat în bise­rică, luând parte și la Sfânta Litur­ghie, alții au rămas în curțile locașurilor de cult, în jurul meselor pe care și-au așezat cănile din sticlă sau sticlele din plastic, în care, și-au luat, mai apoi, Agheasmă Mare. Alții – nu puțini la număr – au pornit mai târziu de acasă și ajuns spre după orele 11:00 – 12:00 când Liturghia Sf. Vasile cel Mare era pe sfârșite și au preferat să aștepte să ia apa sfințită. De altfel, la multe biserici și mănăstiri cum ar fi Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, clopotele au început să bată în jurul orei 11:00 – 11:30, semnal pentru credincioși de a ieși din biserică în curte întrucât la mai multe parohii din Eparhia Sucevei și Rădăuților este această tradiție de a se organizeze o procesiune în jurul bise­ricilor parohiale iar preotul (preoții) au săvârșit serviciul religios specific de Bobotează pentru Aghiazma Mare care se pregătește în amintirea bote­zării Domnului Iisus de către Înaintemergătorul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

În anii mai geroși, se fac cruci de gheață iar tradiții de peste o sută de ani precum la Bosanci sau de zeci de ani sunt în localități precum Mălini, Cor­nu Luncii, Zamostea, Buda (comuna Zvoriștea), Ciumârna (comuna Vatra Moldoviței) și, în ultima perioadă, chiar la mai multe parohii din municipiul Suceava, însă anul acesta probabil din cauza vremii în care zilele dinaintea Bobotezei nu au fost din cele mai geroase, această tradiție nu a mai fost păstrată atât de puternic, cu câteva excepții. În unele parohii, preoții țin slujbele pe malul râurilor – tradiții în acest sens sunt în satul Laura, localitate aparținătoare de ora­șul Vicovu de Sus, sau la parohia Valea Stânii, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc – sau în apropierea fântânilor, iar oamenii au primit agheasmă cu care au sfințit apoi gospodăriile și animalele.

La Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, unde a participat un număr mare de credincioși, liturghia arhie­rească a fost oficiată de Înaltpreasfin­ția Sa Pimen Suceveanul, Ar­­hi­­e­­piscopul Sucevei și Rădăuților și de episcopul vicar Preasfinția Sa Damaschin Dor­­neanul. Predica de la slujba liturghiei oficiată în fața unui număr foarte mare de credincioși care au umplut biserica a fost rostită de PS Damaschin Dor­neanul.

Mesajul transmis de Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Ră­dă­uților în ziua de Bobotează îndeamnă pe de o parte la compasiune față de creștinii din alte părți ale lumii care trec prin încercări, iar pe de altă parte, la recunoștință față de Dumnezeu care ne ocrotește să ne bucurăm în pace și libertate de sărbătorile ortodoxe. Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a precizat în predica rostită luni la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava că în alte părți ale globului creștinii nu se pot bucura precum o facem noi. Gândurile ierarhului s-au îndreptat în special către creștinii din Orientul Mijlociu și cei din Australia. Despre primii Orientul Mijlociu, ierarhul a spus în prima parte a predicii sale că nu se pot bucura așa ca noi fiindcă nu se aud colinde pe la case, nu se pot face cruci de gheață sau slujba Aghesmei la malul unei ape. „În alte părți nu există ger la Bobotează, ci foc. Mult foc. Cu animale carbo­nizate, cu oameni care fug de la casele lor, nu au timp să primească cu fuior și cu colac pe părintele care să le vestească sărbătoarea Botezului”, a spus Damaschin Dorneanul cu referire evidentă la situația dramatică prin care trec multe comunități din Australia, greu încercate de incendii devastatoare.

În continuare, ierarhul a făcut tri­mitere la Troparul care se cântă la Bo­botează „În Iordan botezându-Te, Tu, Doamne …” și a explicat semnificația acestuia arătând că la o atât de mare sărbătoare cu atât mai mult trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu și să-l slăvim pentru toate darurile, bi­nefacerile pe care le-a făcut și le fa­ce cu noi, creștinii, și cu noi, creștinii ortodocși români. Între altele, Ierarhul a spus că nu bote­za­rea în Iordan a Mântuitorului este în prim planul praznicului de pe 6 ianuarie (făcând o trimitere la faptul că s-au inversat rolurile în sensul că Mântuitorul a acceptat din smerenie să fie el botezat de Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, nu să boteze), iar mai importantă este arătarea Sfintei Treimi, la care s-a referit că este Epifania (Boboteaza) sau Teofania (manifestare, arătare a lui Dumnezeu într-un chip sau fel perceptibil pentru oameni) fiind o sărbătoare a slavei și a recunoștinței. De aceea, Preasfinția Sa a insistat asupra mulțumirii față de Dumnezeu pentru darurile de care ne bucurăm.

PS Damaschin a atras aten­ția că adesea nu prețuim sănătatea decât când suntem bolnavi, sau pacea decât când am pierdut-o. „Să dea Domnul să nu avem nevoie de război ca să prețuim pacea! Să ne rugăm pentru acei creștini din Australia, care e în foc și din Iran, din Siria, care sunt în conflicte armate ca Dumnezeu să reverse o părticică din bucuria mare aceasta a praznicelor Nașterii Domnului, Tăierii-împrejur și Botezului Domnului”, a spus ierarhul, spre finalul predicii sale.

De altfel, Aghiasma Mare a fost săvârșită în curtea mănăstirii de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul. Slujba din curtea mănăstirii pentru săvârșirea Aghiasmei Mari a început puțin după ora 11:00. Foarte mulți oameni au venit la mănăstire și au stat răbdători în curtea acesteia, fără a mai fi nevoie de garduri metalice aduse de jandarmi sau de Poliția Locală. Pre­zența jandarmilor a fost atât de discretă încât până aproape de ora 11:00 unii se întrebau dacă vor sosi anul acesta. Asta și fiindcă doar în afara mănăs­tirii se putea vedea o singură ma­șină a Po-liției, spre deosebire de alți ani. Totuși, cu puțin timp înainte de sosirea preoților, și-au făcut apariția niște jandarmi tineri care au făcut apel la credincioși să se așeze în așa fel încât să nu încurce pe cei care oficiau ­sluj­ba. Unul le-a arătat cre­dincioșilor să se așe­ze fie sub streașina bisericii, fie cât mai departe de ziduri pentru că de pe acoperiș cădea, din când în când, zăpadă. Credincioșii s-au conformat fără a mai fi nevoie de garduri metalice. Este de menționat că puțin mai devreme de ora 11:00, în curtea mănăstirii și-a făcut apariția primarul Ion Lungu și soția sa și a asistat alături de credincioși la slujbă.

La sfârșitul slujbei, fiecare ­cre­dincios și-a luat cana cu Aghiasmă Mare, după care a primit anaforă de la preoți. Aghiasma Mare se ia în fiecare dimi­neață pe stomacul gol, după care se ia și o bucățică de ana­foră, timp de nouă zile, începând cu ziua Bobotezei până de odovania praznicului Botezului Domnului (14 Ianuarie), inclusiv. Agheasma Mare rămasă după cele nouă zile, se ține în casă pentru a-i feri pe membrii ­fa­miliei de orice necaz. Credincioșii mai folosesc Aghiasma Mare pentru sfințirea locuinței. La țară, oamenii stropesc pe lângă casă, grajdurile, animalele, și țin Aghiasma Mare, care se face o singură dată pe an, într-o sticlă curată. În unele eparhii se permite consumul de Aghiasma Mare și după data de 14 Ianuarie, dar numai cu binecuvântarea duhovnicului. Atunci când simt o primejdie în familie sau un om este bolnav îl stropesc și îi dau să bea din această apă tămăduitoare, care, spun oamenii, nu se strică tot anul. (Dan PRICOPE)