Thursday , March 28 2024

 Cel mai mare contract pe fonduri europene accesat de județul Suceava.  FLUTUR: Pe 16 decembrie va fi semnat contractul de finanțare de aproape un sfert de miliard de euro pentru rețelele de apă și canalizare

Lucrările se vor derula în 14 localități  din județul nostru, beneficiari fiind aproximativ 226.000 de suceveni. Este proiectul cu valoarea cea mai mare care va fi derulat în județul Suceava și care are finanțare europeană, în cea mai mare parte nerambursabilă. Mai multe stații de epurare din județ vor fi reabilitate, extinse sau construite, inclusiv cea de la Suceava care a fost reparată și modernizată pe fonduri de pre-aderare, dar fără a fi rezolvată problema nămolurilor și, implicit, a mirosului pestilențial care se mai simte pe lângă centrele comerciale din lunca Sucevei. Lucrările ar trebui finalizate în 2023, cel târziu, vreme până la care vor crește și tarifele la serviciile de furnizare a apei potabile și a canalizării, cel mai mult pentru acestea din urmă. Demersurile pentru acest uriaș proiect au fost incepute de acum aproximativ trei ani, in acest timp apărând diverse piedici birocratice și politice. Acum, la o lună de la schimbarea Guvernului, s-a ajuns deja in faza de semnare a contractului de finanțare 

În ședința de joi, 5 decembrie, a Consiliului Județean (CJ) Suceava a fost aprobat un proiect de hotărâre privitor la aprobarea studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Suceava, în perioada 2014-2020”. Este proiectul cu valoarea cea mai mare care va fi derulat în județul Suceava și care are finanțare europeană, în cea mai mare parte nerambursabilă. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, joi, că în data de 16 decembrie, la ora 12:00 la Ministerul Fondurilor Europene va fi semnat proiectul de extindere și modernizarea sistemelor de apă potabilă și apă uzată în județul Suceava. Practic, hotărârea CJ Suceava va sta la baza dosarului ce trebuie să fie transmis la Minister pentru a putea fi semnat contractul de finanțare.

Proiectul respectiv este promovat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020 fiind așteptat de foarte mulți ani. „Este cel mai mare proiect pe care îl implementăm, de aproape un sfert de miliard de euro. E un lucru bun. Durata de implementare este de patru ani”, a afirmat Gheorghe Flutur.

Trebuie remarcat faptul că demersurile pentru acest proiect au fost incepute de acum aproximativ trei ani, in acest timp apărand diverse piedici birocratice. Acum, la o lună de la schimbarea Guvernului, s-a ajuns deja in faza de semnare a contractului de finanțare.

Rețeaua de conducte de canalizare va fi extinsă cu 321 de kilometri și se vor reabilita 4,6 kilometri, urmând a se construi și 107 stații de pompare a apei uzate. Totodată, vor fi construite patru noi stații de epurare la Vicovu de Sus, Marginea, Putna și Dolhasca și se vor reabilita stațiile de epurare de la Suceava, Siret și Câmpulung Moldovenesc și 40 de kilometri de rețele de refulare a apei uzate spre râuri.

În ceea ce privește distribuția apei potabile vor fi montate conducte noi pe o lungime de 295 de kilometri și se vor reabilita 18,9 kilometri de conducte. Aducțiunea de apă potabilă se extinde pe o lungime de 8,3 kilometri iar încă 29,4 km conducte de aducțiune se vor reabilita și înlocui. De asemenea, vor fi reabilitate cinci surse de apă, se vor construi cinci rezervoare de apă noi cu capacități între 500 și 3000 de mc și trei noi surse de apă – Vicovu de Sus, Marginea și Putna – se vor mai construi „de la zero”. Prin proiect sunt prevăzute a se reabilita 13 rezervoare și a se construi 22 de stații de pompare a apei potabile, alte patru stații urmând a se vor reabilita.

Cum se împart peste 230 milioane euro la 14 localități sucevene unde până în 2023 vor fi lucrări la rețele de apă și canalizare

De altfel, proiectul respectiv continuă procesul investițional derulat prin POS Mediu 2007-2013 (care la rândul său a continuat lucrările derulate prin programe de pre-aderare cum ar fi ISPA la Suceava și SAMTID în alte municipii din județ). Prin proiectul finanțat în județul Suceava cu fonduri din POIM sunt propuse investiții pentru modernizarea sistemelor de apă și apă uzată în 14 localități din județul Suceava respectiv în localitățile: Suceava, șcheia, Salcea, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Vicovu de Sus, Marginea, Siret, Sucevița, Putna, Dolhasca și Mitocu Dragomirnei, în valoare totală de 234.476.395 euro, beneficiari fiind aproximativ 226.000 locuitori.

Potrivit anexelor, Municipiul Suceava va beneficia de 21,3 milioane euro din care 11,9 milioane euro sunt lucrări de construcții – montaj. Pentru Municipiul Fălticeni, valoarea este de 11,5 milioane din care pentru construcții-montaj valoarea este de 8,5 milioane euro. La Municipiul Rădăuți va fi direcționată suma de 18,5 milioane euro din care 13,8 milioane pentru lucrări de construcții – montaj. Orașul Siret va beneficia de o sumă similară cu cea a Rădăuților, doar că valoare pe construcții-montaj este de 12,3 milioane euro. Pentru Municipiul Vatra Dornei, valoarea proiectului este de 8,1 milioane euro din care 5,4 milioane pentru cheltuieli de construcții – montaj. Totuși, dintre municipiile din județul Suceava cea mai mare sumă va fi alocată la Câmpulung Moldovenesc – 25 de milioane de euro din care 16,5 milioane de euro pentru construcții-montaj. Cu toate acestea, sumele cele mai mari nu vor fi dirijate către acele municipii. Astfel, Comuna Marginea cu un proiect de 36,6 milioane de euro (din care 26,4 milioane de euro pentru C+M) este pe primul loc în privința sumelor care îi vor reveni din POIM pentru apă și canalizare. Locul al doilea este Orașul Vicovu de Jos cu 34,5 milioane euro din care 24,3 milioane de euro C+M. Nu stă deloc rău în privința fondurilor dirijate din POIM pe apă și canalizare nici Comuna șcheia pentru care s-a prevăzut suma de 22,7 milioane euro din care 17 milioane C+M. Comuna Sucevița va primi cel mai puțin – 2 milioane de euro. Nici orașului Salcea nu i-au fost prevăzute foarte multe fonduri – 4,4 milioane euro din care 2,6 pentru C+M. Pentru Dolhasca, Putna și Mitocu Dragomirnei au fost prevăzute sume similare de circa 10 milioane de euro fiecare.

Stația de epurare a Sucevei va fi reabilitată

Reabilitatea stației de epurare a Municipiului Suceava va fi, după câte se pare, componenta cea mai generoasă a finanțării prin POIM pentru municipiul reședință de județ. Stația de epurare a fost reabilitată printr-un proiect cu finanțare europeană atrasă din programul de pre-aderare intitulat ISPA. Lucrările s-au derulat atât la rețelele de apă și canalizate, cât și la stația de epurare unde valoarea lucrărilor a fost de peste nouă milioane de euro, fiind finalizate în 2011. La acea vreme, lucrările au fost adjudecate de o firmă spaniolă care a avut subcontractor pe plan local o firmă suceveană. Într-o primă fază, cei care au dat faliment au fost spaniolii și, dintr-o eroare încă insuficient explicată publicului – nu se știe precis dacă a fost o gafă a proiectantului, a executantului lucrării, ori pur și simplu nu s-a prevăzut în proiect astfel de lucrări – la stația de epurare a apelor uzate s-au intensificat mirosurile pestilențiale. Asta deși indicatorii/parametrii apei deversate de la stația de epurare în râul Suceava sunt mai buni față de ce era înainte de efectuarea lucrărilor. În toți acești ani s-au recurs la „improvizații” privind transportul nămolului uscat – uneori doar semi-uscat – de la stația de epurare la o platformă pe care „defuncta” SC Termica SA o folosea pentru depozitarea deșeurilor de zgură și cenușă rezultate din arderea cărbunelui la fosta centrală electrică de termoficare. Desigur că, pe lângă dotările menite să mai rezolve din problema mirosurilor pestilențiale, la stația de epurare vor mai fi realizate și alte investiții care nu au încăput la finanțare cu zece ani în urmă. Stația de epurare a Sucevei va fi realizată pentru 140 mii locuitori echivalent (l.e.) – „l.e.” fiind un indicator din documentațiile specifice acestui gen de investiții care se calculează după o formulă detaliată în Master-Planul Județean, fără ca numărul de locuitori să coincidă cu cel al „locuitorilor echivalent”, fiind luate în calculul stabilirii numărului de „l.e.” pe fiecare aglomerare umană diverse componente, activități economice și sociale. Din câte se pare, în exercițiul financiar 2007 – 2013 nu a putut fi accesată finanțare europeană nerambursabilă pentru stația de epurare deoarece investiția, fiind finalizată în 2011, avea o perioadă de monitorizare de cinci ani. Practic, Municipiul Suceava avea șanse să fie inclus cu o astfel de lucrare abia de la jumătatea exercițiului bugetar 2014 – 2020 al UE. Deoarece la nivelul întregii țări s-a tergiversat aprobarea finanțărilor prin POIM – nu doar pe infrastructura de apă și canalizare, ci și pe alte axe de finanțare, CJ Suceava nu a putut să semneze până acum contractul de finanțare și, prin urmare, nici Municipiul Suceava – ca de altfel și celelalte orașe și municipii incluse în proiect – nu au putut derula lucrări cu fonduri europene la astfel de obiective de investiții. În condițiile semnării contractului la finele lui 2019, este de așteptat ca în 2020 să aibă loc licitații (probabil cumulat pe proiectare și execuție, nu separat) și până în 2023 (regula de finanțare <n+3>) să fie finalizate proeictele tehnice, precum și lucrările aferente la toate obiectivele de investiții, inclusiv la stația de epurare a Sucevei. Practic, șansele ca lucrările de reabilitare să demareze prea repede nu sunt, în cel mai bun caz la mijlocul anului viitor putând începe etapa de proiectare.

Cu cât se vrea a crește prețul apei potabile și a serviciilor de canalizare în următorii patru ani, în Suceava

Tot în ședința de joi, CJ Suceava a aprobat Planul anual de evoluție a tarifelor pentru furnizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, colectare și tratare ape uzate conform rezultatelor Analizei Cost – Beneficiu pentru Proiectul regional „Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Suceava, în perioada 2014 – 2020”. Creșterile de tarife (în termeni reali) vor fi necesare până în anul 2023 cu scopul de a asigura un nivel de recuperare al costurilor legate de asigurarea serviciilor de apă și apă uzată precum și viabilitatea financiară a operării serviciului. Inițiatorul proiectului de hotărâre este vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Viorel Seredenciuc.

În urma aprobării acestui proiect, ACET SA Suceava va crește prețul apei potabile până în 2023 de la 4,58 lei la 4,96 de lei/ mc și al apei uzate, de la 3,16 lei la 4,51 lei/mc. Potrivit Planului anual de evoluție a tarifelor serviciilor publice de alimentare cu apă, colectare și tratare, majorările de tarife se vor aplica în fiecare an la data de 1 ianuarie, spre deosebire de ultimii ani când majorările se aplicau din luna august, odată cu aprobarea în iulie de la ANRSC. Conform sursei citate, prețul apei potabile va crește de la 4,58 lei fără TVA/mc în 2019 la 4,70 lei/mc în 2020 (creștere de 2,7%), la 4,85 lei/mc în 2021 (creștere de 3,2 %), la 4,91 lei/mc în 2022 (creștere de 1,2%) și la 4,96 lei/mc (creștere de 1%).

În ceea ce privește prețul pentru serviciile de canalizare (apa uzată), tariful va crește de la 3,16 lei/mc fără TVA la 3,48 de lei/mc în 2020 (creștere de 10,1%), la 3,55 lei/mc în 2021 (creștere de 2%) la 3,83 lei/mc în 2022 (creștere de 8%) și la 4,51 lei/mc în 2023 (creștere de 17,8%). Creșterea destul de mare a serviciilor de canalizare este explicată prin aceea că din 2020 vor veni cheltuieli noi în ceea ce privește gestionarea apei uzate, iar costurile provin mai ales din nămolurile rezultate în urma epurării apei uzate care trebuiesc neutralizate.

Potrivit datelor furnizate de operatorul regional de apă ACET Suceava, consumul lunar mediu pe persoană este de 2,3 mc de apă, iar gradul de conectare este aproape de 90% în urban și de 75% în urbanul mic și rural. (Dan PRICOPE)

 

 

Vezi si

 Bărbat din Dornișoara, amendat cu 5.000 de lei pentru că a fost prins transportând fără acte lemn de foc de  1.300 de lei

Miercuri, la ora 18:00, lucrătorii de poliție din cadrul SPR 15 Vatra Dornei, împreună cu …